Pe scurt, pentru contractanții cărora autoritatea contractantă le aplică sau le reține penalități de întârziere: Clauza penală scutește autoritatea de proba prejudiciului (art. 1538 alin. (4) din Codul civil), dar nu și de proba faptei: penalitatea se aplică numai în ipotezele prevăzute expres în contract și numai pentru o întârziere imputabilă contractantului. Dacă întârzierea a fost cauzată de autoritate, penalitatea nu se datorează (art. 1517). Abia apoi intervine reducerea: instanța poate reduce penalitatea vădit excesivă față de prejudiciul previzibil, dar nu sub valoarea obligației principale (art. 1541). Dacă instanța o poate face din oficiu este o chestiune nedezlegată de Înalta Curte, așa că reducerea se cere expres.
Ce este penalitatea de întârziere și ce trebuie dovedit?
Penalitatea de întârziere este o clauză penală: părțile stabilesc dinainte suma pe care debitorul o datorează dacă nu își execută obligația la termen (art. 1538 alin. (1) din Codul civil). În contractele de achiziție publică, ea apare de regulă ca procent pe zi de întârziere, aplicat la valoarea lucrărilor, a serviciilor sau a produselor neexecutate la termen.
Avantajul pentru autoritate este că nu trebuie să dovedească prejudiciul: creditorul poate cere clauza penală „fără a fi ținut să dovedească vreun prejudiciu” (art. 1538 alin. (4)). Asta nu înseamnă însă că penalitatea se aplică automat. Curtea de Apel Oradea, prin decizia nr. 79 din 25 martie 2024, a reținut că judecătorul verifică întrunirea condițiilor care fac clauza operabilă, adică neexecutarea culpabilă a obligației principale.
Regulile clauzei penale sunt cele de drept comun, din Codul civil, și se aplică la fel contractelor de achiziție publică. O parte din practica citată mai jos provine din contracte comerciale obișnuite, ceea ce nu schimbă regulile, dar trebuie spus.
Când nu se datorează deloc penalitatea?
Înainte de a discuta reducerea, contractantul verifică dacă penalitatea este datorată. Trei apărări pot înlătura penalitatea integral.
Fapta imputată nu este cea descrisă în clauză. Curtea de Apel Iași, prin decizia nr. 20 din 12 iunie 2024, pronunțată chiar într-un litigiu de achiziții publice, a reținut că o clauză penală „devine aplicabilă doar în măsura în care se constată una din situațiile indicate în mod expres” în contract. În speță, autoritatea pretindea penalitatea din acordul-cadru pentru neconstituirea garanției de bună execuție, obligație care rezulta însă din contractul subsecvent; pretenția a fost respinsă.
Întârzierea a fost cauzată de autoritate. O parte nu poate invoca neexecutarea obligațiilor celeilalte în măsura în care neexecutarea este cauzată de propria sa acțiune sau omisiune (art. 1517 din Codul civil). Înalta Curte, prin decizia nr. 1269 din 11 iunie 2024, a reținut că o clauză penală este subordonată culpei debitorului și își pierde eficiența dacă neexecutarea nu îi este imputabilă. În contractele de lucrări, situațiile tipice sunt predarea cu întârziere a amplasamentului, aprobările sau planșele întârziate de beneficiar și sistările dispuse de acesta.
Termenul nu a fost, de fapt, depășit. Se verifică data de la care curge termenul de execuție, prelungirile acordate prin acte adiționale sau ordine de începere și perioadele de sistare.
Toate aceste apărări depind de documente: corespondența cu autoritatea, procesele-verbale, jurnalul de șantier, notificările privind cauzele întârzierii. Ele se strâng în timpul executării, nu la proces.
Poate autoritatea să rețină penalitățile din plata facturilor?
O practică frecventă este ca autoritatea să calculeze singură penalitățile și să le scadă din plata facturilor. Înalta Curte, prin decizia nr. 2982 din 20 iunie 2018, pronunțată într-un contract privat de proiectare și execuție, a reținut că o clauză penală scutește creditorul doar de proba cuantumului prejudiciului, „nu și existența creanței”. De aceea, creanța din penalități nu este certă, iar compensarea poate fi invocată ca apărare numai dacă creditorul are un titlu; în lipsa lui, trebuie să ceară penalitățile pe cale separată sau prin cerere reconvențională.
Pentru contractant, consecința este că poate cere în instanță plata integrală a facturilor, cu dobânda pentru întârziere, iar penalitățile se discută în același proces, dacă autoritatea le cere pe cale reconvențională, sau în altul.
Când poate instanța reduce penalitatea?
Codul civil permite reducerea numai în două situații (art. 1541 alin. (1) din Codul civil):
- obligația principală a fost executată în parte, iar această executare a profitat creditorului;
- penalitatea este vădit excesivă față de prejudiciul ce putea fi prevăzut de părți la încheierea contractului.
Există și o limită: în al doilea caz, penalitatea redusă trebuie să rămână superioară obligației principale (art. 1541 alin. (2)). Orice clauză prin care contractantul ar renunța la dreptul de a cere reducerea se consideră nescrisă (art. 1541 alin. (3)), deci nici contractul-model impus de autoritate nu poate închide această cale.
| Situația | Ce poate face instanța | Temei |
|---|---|---|
| Lucrarea sau serviciul a fost executat parțial, în folosul autorității | poate reduce penalitatea, ținând seama de partea executată | art. 1541 alin. (1) lit. a) |
| Penalitatea este vădit excesivă față de prejudiciul previzibil | reduce penalitatea, dar nu sub valoarea obligației principale | art. 1541 alin. (1) lit. b) și alin. (2) |
| Contractul interzice reducerea | clauza nu produce efecte | art. 1541 alin. (3) |
Cum apreciază instanța dacă penalitatea este „vădit excesivă”?
Două decizii de curte de apel, ambele din contracte comerciale, arată cum se face analiza.
Curtea de Apel Timișoara, prin decizia nr. 12/A din 17 ianuarie 2023, a reținut că prejudiciul nu se analizează strict prin procentul penalității, ci printr-o „abordare globală care să cuprindă efectul patrimonial concret” al aplicării acelui procent. În speță, o penalitate de 0,4% pe zi ajunsese la 463.431,02 lei pentru o datorie principală de 69.360,72 lei; curtea a menținut reducerea la 75.000 de lei, pentru că nu exista niciun indiciu că întârzierea ar fi putut produce un prejudiciu previzibil de aproape șapte ori mai mare decât obligația neexecutată.
Curtea de Apel Oradea, în decizia nr. 79/2024, a reținut că reducerea este o facultate a judecătorului, iar caracterul vădit excesiv nu se raportează în abstract la procent, ci, în concret, la cuantumul obligației principale.
Pentru contractant, asta înseamnă că cererea de reducere trebuie construită pe cifre: valoarea obligației întârziate, durata întârzierii, suma rezultată și, mai ales, ce prejudiciu putea anticipa în mod rezonabil autoritatea la semnare. Un procent mic pe zi poate produce o sumă excesivă dacă întârzierea a fost lungă, iar un procent mare poate fi acceptabil pe o perioadă scurtă.
Limita din art. 1541 alin. (2) are o consecință practică: când penalitatea este deja mai mică decât valoarea obligației la care se raportează, reducerea pe acest temei are un spațiu redus. Reperul „obligației principale” în contractele de lucrări se argumentează de la caz la caz.
Reduce instanța penalitatea și din oficiu?
Nu există un răspuns obligatoriu. În 2021, Tribunalul Timiș a cerut Înaltei Curți să lămurească exact această întrebare, iar Înalta Curte a respins sesizarea ca inadmisibilă (Decizia nr. 73/2021, pronunțată în procedura hotărârii prealabile), deci nu a dezlegat problema pe fond.
Opiniile rămân împărțite. La întâlnirea de unificare a practicii din mai 2022, opinia I.N.M., însușită majoritar, a fost că instanța poate reduce penalitatea din oficiu, pentru că este o chestiune de ordine publică; o parte a doctrinei consideră, dimpotrivă, că reducerea se face numai la cererea părții interesate.
Regula prudentă pentru contractant este simplă: reducerea se cere expres, prin întâmpinare sau prin cerere, cu argumente și probe privind prejudiciul previzibil. Nu se mizează pe intervenția din oficiu a instanței.
De ce contează penalitățile și dincolo de suma plătită?
Penalitățile aplicate pentru întârziere pot apărea în documentele constatatoare emise de autoritate și pot fi invocate ulterior în alte proceduri de atribuire, în discuția despre excluderea pentru încălcarea gravă sau repetată a obligațiilor principale dintr-un contract anterior (art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016). De aceea, o penalitate nejustificată se contestă și pentru efectele ei viitoare, nu doar pentru suma în sine.
Întrebări frecvente
Trebuie autoritatea să dovedească prejudiciul pentru a încasa penalitățile?
Nu. Clauza penală o scutește de proba prejudiciului (art. 1538 alin. (4) din Codul civil). Trebuie însă să existe o întârziere imputabilă contractantului, într-una dintre situațiile prevăzute de clauză.
Ce fac dacă întârzierea a fost cauzată de autoritate?
Invocați art. 1517 din Codul civil, cu documentele care arată cauza întârzierii: predarea amplasamentului, aprobări, sistări. Înalta Curte a reținut că, în acest caz, clauza penală își pierde eficiența (decizia nr. 1269/2024).
Poate autoritatea să-mi scadă penalitățile din factură?
Penalitatea nu este o creanță certă cât timp este contestată, iar compensarea ca apărare cere un titlu (Î.C.C.J., decizia nr. 2982/2018). Puteți cere plata integrală a facturii, iar autoritatea trebuie să-și ceară penalitățile în instanță.
Cât de mult poate reduce instanța penalitatea?
Pe temeiul caracterului vădit excesiv, nu sub valoarea obligației principale (art. 1541 alin. (2) din Codul civil).
Pot renunța prin contract la dreptul de a cere reducerea?
Nu. O astfel de clauză se consideră nescrisă (art. 1541 alin. (3) din Codul civil).
Cum vă putem ajuta
SCA Zandomeni analizează pentru contractanți penalitățile aplicate de autoritățile contractante: încadrarea în clauză, cauzele întârzierii și documentele care le probează, reținerile din facturi și, subsidiar, cererea de reducere. Reprezentăm clienții în litigiile cu autoritățile, la tribunal și la curțile de apel. Lucrăm cu clienți din toată țara, iar analiza pornește de la contract, actele adiționale, corespondența și calculul penalităților.
Articolul are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la 24.10.2026. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.