Pe scurt, pentru câștigătorii unor licitații contestate și pentru ofertanții care contestă: Prin Decizia nr. 23 din 17 noiembrie 2025, pronunțată într-un recurs în interesul legii și publicată în Monitorul Oficial la 27 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că cererea de intervenție principală formulată într-o contestație aflată pe rolul C.N.S.C. este admisibilă. Practic, câștigătorul care nu a avut motiv să conteste rezultatul poate, odată ce un concurent îl contestă, să intervină și să atace la rândul său oferta concurentului. Termenul este scurt: 10 zile de la publicarea contestației în SEAP (art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016). Decizia este obligatorie pentru instanțe.
Ce a decis Înalta Curte?
Problema, ridicată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Bacău, era dacă o cerere de intervenție principală este admisibilă într-o contestație pendinte la C.N.S.C. Practica era împărțită: unele curți de apel o admiteau, altele o respingeau ca inadmisibilă, considerând că ar ocoli termenul de contestare.
Î.C.C.J. a admis recursul în interesul legii și a stabilit că „Cererea de intervenție principală formulată în cadrul unei contestații pendinte pe rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor este admisibilă.” Decizia este obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Situația de fapt avută în vedere era tipică: ofertantul a cărui ofertă fusese respinsă contestă rezultatul, iar câștigătorul intervine în acea contestație și invocă motive de neconformitate ale ofertei contestatorului.
O precizare de formă: notele de pe Portalul Legislativ, atașate textului Legii nr. 101/2016, trimit la această decizie sub denumirea „HP nr. 23/2025”. Decizia este însă pronunțată de completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, nu de cel pentru hotărâri prealabile.
De ce a admis Î.C.C.J. intervenția principală?
Raționamentul are trei piloni.
Primul este textul. Art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 permite operatorilor economici interesați să participe la procedură și celor participanți să formuleze cerere de intervenție voluntară, potrivit Codului de procedură civilă, fără să distingă între intervenția principală și cea accesorie. Acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge. Î.C.C.J. a respins și adăugarea unor condiții care nu apar în text, cum ar fi locul în clasament, faptul că intervenientul nu a contestat el însuși sau natura motivelor invocate.
Al doilea este funcția diferită a celor două instrumente. Argumentul principal al practicii contrare era că intervenția principală ar fi o contestație deghizată, depusă după expirarea termenului. Î.C.C.J. a răspuns că o contestație și o intervenție principală sunt manifestări procesuale diferite: prima declanșează procedura, a doua permite unui participant să devină parte într-o procedură declanșată de altcineva.
Al treilea este efectivitatea căii de atac. Câștigătorul nu are, inițial, interes să conteste un rezultat favorabil. Dacă i s-ar refuza intervenția principală, ar pierde orice posibilitate de a pune în discuție oferta concurentului care îl contestă. Î.C.C.J. s-a sprijinit și pe principiul efectivității dreptului Uniunii, care stă la baza directivelor privind căile de atac în achiziții.
Intervenție principală sau accesorie: care este diferența?
Codul de procedură civilă distinge două forme de intervenție voluntară (art. 61 alin. (2)-(3)):
- intervenția principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta;
- intervenția accesorie, când intervenientul sprijină doar apărarea uneia dintre părți.
În practica achizițiilor, intervenția accesorie înseamnă că, de exemplu, câștigătorul susține poziția autorității și cere respingerea contestației. Intervenția principală merge mai departe: câștigătorul formulează propriile critici împotriva ofertei contestatorului și cere, de pildă, să se constate că aceasta este neconformă.
| Element | Intervenție accesorie | Intervenție principală |
|---|---|---|
| Ce urmărește | sprijină apărarea unei părți | valorifică un drept propriu, de pildă critici la oferta contestatorului |
| Forma | cerere de intervenție | forma cererii de chemare în judecată (art. 62 alin. (1) C.pr.civ.) |
| Termen la C.N.S.C. | 10 zile de la publicarea contestației în SEAP | 10 zile de la publicarea contestației în SEAP |
| Admisibilitate la C.N.S.C. | admisă | admisă, potrivit Deciziei Î.C.C.J. nr. 23/2025 |
Cum se formulează intervenția principală?
Regulile vin din Legea nr. 101/2016, completată cu Codul de procedură civilă:
- cine: operatorii economici interesați să participe la procedură sau, după caz, participanții la procedură (art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016);
- când: până la soluționarea contestației, dar în termen de 10 zile de la publicarea contestației în SEAP; dacă procedura nu a fost inițiată prin SEAP, de la comunicarea contestației;
- cui se trimite: Consiliului, autorității contractante și contestatorului, înainte de expirarea termenului (art. 17 alin. (4));
- în ce formă: cererea de intervenție principală urmează forma cererii de chemare în judecată (art. 62 alin. (1) din Codul de procedură civilă), deci trebuie să cuprindă obiectul, motivele de fapt și de drept și probele.
Termenul curge de la publicarea contestației, pe care autoritatea are obligația să o facă în SEAP în termen de o zi de la primire (art. 16 alin. (2) din Legea nr. 101/2016). Câștigătorul trebuie, așadar, să urmărească SEAP din ziua în care a primit comunicarea rezultatului, nu să aștepte să fie notificat de autoritate.
Motivele trebuie formulate complet în cererea de intervenție. Regula care interzice motivele noi după expirarea termenului (art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016) a fost scrisă pentru contestații, dar prudența cere ca intervenientul să nu se bazeze pe completări ulterioare.
Ce înseamnă decizia pentru contestator?
Pentru ofertantul care contestă, decizia schimbă calculul riscului. Contestația deschide acum calea unui contraatac: câștigătorul poate cere, în aceeași procedură, verificarea ofertei contestatorului. Dacă oferta acestuia are deficiențe, contestația poate avea efectul opus celui urmărit.
De aceea, înainte de a contesta, ofertantul își verifică propria ofertă cu aceeași rigoare cu care o analizează pe a câștigătorului: calificarea, conformitatea tehnică, corelarea propunerii financiare cu cea tehnică. O contestație formulată pe ideea că „oricum nu avem ce pierde” nu mai este o strategie sigură.
Ce nu a decis Înalta Curte?
Decizia tranșează doar admisibilitatea intervenției principale la C.N.S.C. Ea nu stabilește, de exemplu, cum se soluționează pe fond criticile intervenientului sau ce efect are intervenția asupra cauțiunii ori asupra cheltuielilor. Aceste aspecte se vor clarifica în practica Consiliului și a curților de apel. Până atunci, regulile generale ale Legii nr. 101/2016 și ale Codului de procedură civilă rămân punctul de pornire.
Întrebări frecvente
Pot contesta oferta concurentului dacă am câștigat licitația?
Da, prin intervenție principală în contestația formulată de acel concurent, în 10 zile de la publicarea contestației în SEAP (art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016; Decizia Î.C.C.J. nr. 23/2025).
Nu este intervenția o contestație depusă după termen?
Nu, potrivit Î.C.C.J. Contestația și intervenția principală sunt manifestări procesuale diferite: contestația declanșează procedura, intervenția permite participarea la o procedură deja declanșată.
De la ce dată curge termenul de 10 zile?
De la publicarea contestației în SEAP sau, dacă procedura nu a fost inițiată prin SEAP, de la comunicarea contestației (art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016).
Cui trimit cererea de intervenție?
Consiliului, autorității contractante și contestatorului, înainte de expirarea termenului (art. 17 alin. (4) din Legea nr. 101/2016).
Este decizia obligatorie pentru C.N.S.C.?
Decizia este obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Curțile de apel, care judecă plângerile împotriva deciziilor C.N.S.C., o aplică, astfel că o respingere a intervenției principale ca inadmisibilă ar fi vulnerabilă în plângere.
Cum vă putem ajuta
SCA Zandomeni asistă câștigătorii procedurilor contestate la formularea în termen a intervenției, accesorii sau principale, și ofertanții care contestă la evaluarea riscului unui contraatac asupra propriei oferte. Lucrăm cu clienți din toată țara, iar analiza pornește de la contestația publicată în SEAP și de la documentele procedurii.
Articolul are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la 24.10.2026. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.