Pe scurt, pentru firmele care execută contracte publice și intră în insolvență, precum și pentru asociații și subcontractanții lor: Deschiderea procedurii nu desființează contractul de achiziție publică: contractele în derulare se consideră menținute, iar clauzele care le-ar desființa pentru motivul deschiderii procedurii se consideră nescrise (art. 123 alin. (1) din Legea nr. 85/2014). Administratorul judiciar decide, în principiu în primele 3 luni, dacă contractul continuă. Autoritatea nu mai poate executa singură garanția de bună execuție după deschidere, a reținut Înalta Curte, iar pretențiile ei se valorifică în procedura insolvenței. Pentru licitațiile viitoare, insolvența este motiv de excludere, cu o excepție importantă pentru firmele aflate în reorganizare.
Ce se întâmplă cu contractul la deschiderea procedurii?
Regula este continuitatea. Contractele în derulare se consideră menținute la data deschiderii procedurii (art. 123 alin. (1) din Legea nr. 85/2014). Mai mult, orice clauză care prevede desființarea contractului, decăderea din beneficiul termenului, modificarea contractului în detrimentul debitorului sau exigibilitatea anticipată pentru motivul deschiderii procedurii se consideră nescrisă.
Pentru contractant, consecința practică este că o clauză de tipul „contractul încetează de drept dacă executantul intră în insolvență” nu produce efecte. Autoritatea nu poate invoca simpla deschidere a procedurii pentru a înceta contractul.
Asta nu înseamnă că autoritatea rămâne fără mijloace, ci că trebuie să folosească instrumentele prevăzute de legea insolvenței.
Cine decide dacă contractul continuă?
Decizia aparține administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar, care poate denunța contractul, într-un termen de prescripție de 3 luni de la deschiderea procedurii, dacă acesta nu a fost executat în totalitate ori substanțial de toate părțile (art. 123 alin. (1) din Legea nr. 85/2014). Criteriul legal este creșterea la maximum a valorii averii debitorului.
Autoritatea contractantă are și ea o pârghie: poate notifica administratorul, în primele 3 luni de la deschidere, cerându-i să se pronunțe asupra denunțării. Administratorul trebuie să răspundă în 30 de zile de la primirea notificării; dacă nu răspunde, contractul se consideră denunțat, iar administratorul nu mai poate cere executarea lui.
Dacă administratorul alege continuarea, el trebuie să arate trimestrial, în rapoartele de activitate, dacă debitorul are fondurile necesare pentru plata prestațiilor cocontractantului (art. 123 alin. (2)). Dacă alege denunțarea, autoritatea poate cere despăgubiri printr-o acțiune soluționată de judecătorul-sindic (art. 123 alin. (4)).
| Situația | Efectul | Temei |
|---|---|---|
| Deschiderea procedurii | contractul se consideră menținut | art. 123 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 |
| Clauză de încetare pentru insolvență | se consideră nescrisă | art. 123 alin. (1) |
| Administratorul denunță contractul în 3 luni | contractul încetează; autoritatea poate cere despăgubiri la judecătorul-sindic | art. 123 alin. (1) și (4) |
| Autoritatea notifică, administratorul tace 30 de zile | contractul se consideră denunțat | art. 123 alin. (1) lit. a) |
| Contractul continuă, executantul nu își respectă obligațiile | autoritatea poate cere rezilierea pentru culpă, la judecătorul-sindic | art. 123 alin. (3) |
Poate autoritatea să rezilieze contractul după deschidere?
După ce contractul a fost menținut, autoritatea poate cere rezilierea lui pentru culpa debitorului, iar cererea se soluționează de judecătorul-sindic (art. 123 alin. (3) din Legea nr. 85/2014). Pentru executant, regula are două consecințe: rezilierea nu mai este o simplă notificare a autorității, ci o cerere care se judecă în dosarul de insolvență, iar ea trebuie să se întemeieze pe neexecutări ale contractului, nu pe insolvența în sine.
Pentru contractant, este important ca, din prima zi a procedurii, executarea contractului să fie documentată: situațiile de lucrări, corespondența cu autoritatea, cauzele eventualelor întârzieri. În litigiul de reziliere, culpa se va discuta pe aceste documente.
Ce se întâmplă cu garanția de bună execuție?
De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare și executările silite pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului, iar creditorii își valorifică drepturile numai în procedura insolvenței, prin cereri de admitere a creanțelor (art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014).
Înalta Curte a aplicat această regulă garanției de bună execuție. Prin decizia nr. 748 din 19 martie 2024, a reținut că art. 75 alin. (1) se aplică și în ipoteza în care beneficiarul garanției de bună execuție, în calitate de creditor, solicită valorificarea acesteia împotriva executantului aflat în insolvență. În speță, o comună cerea sumele constituite ca garanție de un executant intrat în faliment; Înalta Curte a reținut că singurul care putea dispune de aceste sume era lichidatorul judiciar, iar regulile legii insolvenței se aplică prioritar față de normele metodologice privind garanția.
Decizia privea o garanție constituită ca sumă de bani a executantului. Garanțiile emise de bănci sau de societăți de asigurare ridică întrebări separate, legate de obligația proprie a emitentului, și se analizează pe textul instrumentului de garanție.
Ce se întâmplă cu penalitățile și cu pretențiile autorității?
Pretențiile autorității născute înainte de deschidere, de exemplu penalități de întârziere sau despăgubiri, nu mai pot fi urmărite pe cale individuală. Ele se înscriu la masa credală, prin declarație de creanță (art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014).
Autoritatea nu poate nici să le scadă liber din plata facturilor. Compensarea este permisă numai dacă la data deschiderii procedurii erau îndeplinite condițiile compensării legale (art. 90 alin. (1) din Legea nr. 85/2014), adică dacă ambele creanțe erau certe, lichide și exigibile. Penalitățile contestate de executant nu îndeplinesc, de regulă, condiția certitudinii.
După deschidere, plățile și operațiunile debitorului se fac doar cu autorizarea judecătorului-sindic sau cu avizul administratorului judiciar, sub sancțiunea nulității (art. 84 alin. (1) din Legea nr. 85/2014). Plățile autorității pentru lucrările executate intră, prin urmare, sub controlul administratorului judiciar sau al lichidatorului judiciar.
Poate contractul să treacă la o altă firmă?
Legea insolvenței permite administratorului judiciar să cesioneze contractele în derulare către terți, pentru maximizarea averii debitorului sau când contractul nu mai poate fi executat, cu condiția ca acestea să nu fi fost încheiate intuitu personae (art. 123 alin. (10) din Legea nr. 85/2014).
Legea achizițiilor publice admite, la rândul ei, înlocuirea contractantului fără o nouă procedură de atribuire, atunci când drepturile și obligațiile sale sunt preluate prin succesiune universală sau cu titlu universal, în cadrul unui proces de reorganizare, inclusiv prin insolvență, de un operator economic care îndeplinește criteriile de calificare și selecție stabilite inițial, fără alte modificări substanțiale și fără scopul de a eluda procedurile de atribuire (art. 221 alin. (1) lit. d) pct. (ii) din Legea nr. 98/2016).
Cele două texte nu se suprapun perfect, iar o preluare a contractului în insolvență se construiește cu ambele în vedere: condițiile legii insolvenței pentru transfer și condițiile legii achizițiilor pentru acceptarea noului contractant.
Mai poate participa firma în insolvență la licitații?
Regula este excluderea: autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire operatorul economic care se află în procedura insolvenței sau în lichidare, în supraveghere judiciară sau în încetarea activității (art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016).
Excepția este importantă pentru firmele care încearcă să se redreseze. Autoritatea nu exclude operatorul împotriva căruia s-a deschis procedura generală de insolvență dacă stabilește, pe baza informațiilor și documentelor prezentate de acesta, că are capacitatea de a executa contractul (art. 167 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). Legea precizează două ipoteze:
- firma se află în perioada de observație și a adoptat măsurile necesare pentru întocmirea unui plan de reorganizare fezabil, care permite continuarea sustenabilă a activității;
- firma se află în reorganizare judiciară și respectă integral graficul de implementare a planului aprobat de instanță.
Excepția nu acoperă falimentul. O firmă în reorganizare care vrea să liciteze își pregătește din timp dosarul care dovedește capacitatea de executare: rapoartele administratorului judiciar, planul de reorganizare și dovada respectării graficului.
Întrebări frecvente
Poate autoritatea să înceteze contractul doar pentru că am intrat în insolvență?
Nu. Clauzele de desființare a contractului pentru motivul deschiderii procedurii se consideră nescrise (art. 123 alin. (1) din Legea nr. 85/2014).
Cine hotărăște dacă execut în continuare contractul?
Administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, care poate denunța contractul în 3 luni de la deschiderea procedurii (art. 123 alin. (1) din Legea nr. 85/2014).
Poate autoritatea să-mi execute garanția de bună execuție după deschiderea insolvenței?
Înalta Curte a reținut că art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 suspendă și cererea beneficiarului de a valorifica garanția împotriva executantului în insolvență (decizia nr. 748/2024).
Ce face autoritatea cu penalitățile pe care le pretinde?
Le înscrie la masa credală, prin declarație de creanță (art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014). Compensarea cu facturile este posibilă doar în condițiile compensării legale la data deschiderii (art. 90).
Pot participa la licitații în timp ce sunt în reorganizare?
Da, dacă dovediți capacitatea de a executa contractul și respectați integral graficul planului de reorganizare (art. 167 alin. (2) din Legea nr. 98/2016).
Cum vă putem ajuta
SCA Zandomeni asistă executanții de contracte publice aflați în insolvență și administratorii lor judiciari la gestionarea contractelor în derulare: răspunsul la notificările autorităților, apărarea în cererile de reziliere și în pretențiile asupra garanției, pregătirea dosarului pentru licitațiile viitoare. Asistăm și asociații și subcontractanții care au de-a face cu un partener în insolvență. Lucrăm cu clienți din toată țara, iar analiza pornește de la contract, de la încheierea de deschidere și de la stadiul executării.
Articolul are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la 24.10.2026. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.