Pe scurt, pentru ofertanții, executanții și autoritățile care intră într-un litigiu de achiziții publice: Contestația la C.N.S.C. nu se taxează (art. 11 alin. (3) din Legea nr. 101/2016), iar plângerea împotriva deciziei Consiliului este scutită de orice taxă de timbru (art. 361). Contestația depusă direct la tribunal se taxează cu 2% din valoarea estimată a contractului, iar acțiunile în despăgubiri sau privind executarea ori nulitatea contractului cu 2% din valoarea cererii, ambele plafonate la 100 de milioane de lei; căile de atac costă jumătate. Autoritățile contractante sunt scutite de taxă când atacă hotărârea, dar nu și de cheltuielile de judecată, care, la final, sunt suportate de partea care pierde.
Cât costă contestația la C.N.S.C.?
Contestația formulată pe cale administrativ-jurisdicțională nu se taxează (art. 11 alin. (3) din Legea nr. 101/2016). Costul specific al acestei căi este cauțiunea, care nu este o taxă și are regulile ei, tratate într-un articol de pe zandomeni.eu.
Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației, de exemplu onorariul avocatului (art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016). Condițiile sunt stricte:
- cererea trebuie să indice cuantumul și detalierea cheltuielilor;
- trebuie însoțită de documentele doveditoare, de regulă contractul de asistență juridică, factura și dovada plății;
- trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei.
Cine uită să ceară cheltuielile până la decizie riscă să rămână cu ele. De aceea, cererea se formulează de regulă chiar în contestație sau în punctul de vedere, iar dovezile se completează înainte de soluționare.
Se plătește taxă pentru plângerea împotriva deciziei C.N.S.C.?
Nu. Din 13 iulie 2020, plângerea formulată împotriva deciziei Consiliului este scutită de plata oricărei taxe judiciare de timbru (art. 361 din Legea nr. 101/2016, introdus prin O.U.G. nr. 114/2020). Textul nu distinge după cine formulează plângerea.
Scutirea privește însă doar taxa. Pentru cheltuielile de judecată din plângere se aplică regulile Codului de procedură civilă, cu care Legea nr. 101/2016 se completează (art. 68). Partea care pierde plângerea poate fi obligată, la cererea celeilalte, la plata onorariului de avocat al acesteia.
O atenționare practică: doctrina și practica dinainte de iulie 2020 descriu un alt regim, în care taxarea plângerii era discutată, iar contestația la instanță era scutită printr-un text azi abrogat. Aceste surse trebuie citite cu schimbarea legislativă în minte.
Cât costă contestația depusă direct la tribunal?
Contestația introdusă la instanță se taxează cu 2% din valoarea estimată a contractului, dar nu mai mult de 100.000.000 de lei (art. 521 alin. (1) din Legea nr. 101/2016). Regulile de calcul sunt:
- la procedurile organizate pe loturi, taxa se raportează la valoarea estimată a fiecărui lot contestat (art. 521 alin. (2));
- la acordul-cadru, taxa se raportează la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent care se intenționează a fi atribuit (art. 521 alin. (2));
- recursul împotriva hotărârii se taxează cu 50% din taxa contestației (art. 521 alin. (3));
- recursurile autorităților contractante sunt scutite (art. 521 alin. (4));
- contestatorul poate cere reduceri, eșalonări sau amânări ale plății, potrivit O.U.G. nr. 80/2013 (art. 521 alin. (5)).
| Situația (exemple ipotetice) | Baza de calcul | Taxa contestației | Taxa recursului |
|---|---|---|---|
| Contract de 1.500.000 lei | valoarea estimată | 30.000 lei | 15.000 lei |
| Procedură pe loturi, contestat doar lotul de 800.000 lei | valoarea lotului | 16.000 lei | 8.000 lei |
| Acord-cadru, cel mai mare contract subsecvent de 4.000.000 lei | cel mai mare subsecvent | 80.000 lei | 40.000 lei |
Plafonul de 100 de milioane de lei se atinge abia la o valoare estimată de 5 miliarde de lei, așa că, pentru contractele obișnuite, taxa este pur și simplu 2% din valoare.
Există și o situație în care contestatorul nu plătește taxa: când ofertanți diferiți contestă același act, unul la C.N.S.C. și altul la instanță, iar instanța conexează contestațiile, cel care a sesizat Consiliul nu datorează taxa de timbru (art. 4 alin. (4)-(5) din Legea nr. 101/2016).
Cum se taxează acțiunile în despăgubiri, executare sau nulitatea contractului?
Litigiile privind despăgubirile pentru prejudiciile cauzate în procedura de atribuire, precum și cele privind executarea, anularea, nulitatea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor se judecă de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului (art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016). Hotărârea se atacă cu apel în 10 zile de la comunicare (art. 55 alin. (3)).
Taxarea acestor cereri are regula proprie (art. 56 din Legea nr. 101/2016):
- cererile evaluabile în bani se taxează cu 2% din valoarea cererii, dar nu mai mult de 100.000.000 de lei;
- cererile neevaluabile în bani se taxează cu 450 de lei;
- apelul sau recursul se taxează cu 50% din taxa de la prima instanță;
- apelurile și recursurile autorităților contractante sunt scutite;
- reclamantul poate cere facilități la plată potrivit O.U.G. nr. 80/2013.
Diferența față de contestație este baza de calcul: aici contează valoarea pretenției, nu valoarea estimată a contractului. Exemplu ipotetic: executantul care cere 250.000 de lei pentru lucrări neplătite datorează o taxă de 5.000 de lei, iar pentru apel 2.500 de lei. Forma actuală a textului, din 2020, a tranșat o discuție mai veche despre baza de calcul, purtată pe o redactare diferită a aceluiași articol.
Cine suportă, la final, cheltuielile de judecată?
În instanță, partea care pierde procesul este obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească cheltuielile de judecată (art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă). Când cererea este admisă doar în parte, instanța stabilește proporția în care suportă fiecare parte și poate compensa cheltuielile (art. 453 alin. (2)).
Cheltuielile cuprind taxele de timbru, onorariile avocaților și ale experților și orice alte cheltuieli necesare procesului (art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă). Trei reguli contează în practică:
- instanța poate reduce motivat onorariul avocatului, chiar din oficiu, dacă este vădit disproporționat față de valoarea sau complexitatea cauzei ori de activitatea desfășurată (art. 451 alin. (2));
- taxa de timbru nu poate fi redusă: cine a plătit-o și câștigă integral o recuperează în întregime de la adversar (art. 451 alin. (4));
- dovada cheltuielilor se face cel mai târziu la închiderea dezbaterilor asupra fondului (art. 452).
Scutirea autorităților contractante de taxa de timbru la apel și recurs nu le scutește și de cheltuielile de judecată. O autoritate care pierde poate fi obligată să plătească ofertantului sau executantului taxa achitată de acesta și onorariul avocatului, în condițiile art. 453 din Codul de procedură civilă.
| Etapa | Taxa de timbru | Cheltuieli de judecată |
|---|---|---|
| Contestație la C.N.S.C. | nu se taxează | la cerere, cu dovezi, înainte de decizie (art. 26 alin. (9)) |
| Plângere la curtea de apel | scutită (art. 361) | după Codul de procedură civilă |
| Contestație la tribunal | 2% din valoarea estimată, plafon 100 mil. lei | după Codul de procedură civilă |
| Recurs în contestație | 50%; autoritățile scutite | după Codul de procedură civilă |
| Despăgubiri, executare, nulitate | 2% din valoarea cererii sau 450 lei | după Codul de procedură civilă |
| Apel în aceste litigii | 50%; autoritățile scutite | după Codul de procedură civilă |
Se poate recupera taxa de timbru plătită?
Pe lângă recuperarea de la adversar, taxa se poate restitui de la stat în anumite situații prevăzute de O.U.G. nr. 80/2013 (art. 45 alin. (1)-(2)), între altele:
- integral, când taxa nu era datorată sau s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;
- jumătate, când reclamantul renunță la judecată până la comunicarea cererii către pârât, când părțile încheie o tranzacție sau când pârâtul achiesează la pretenții.
Dreptul de a cere restituirea se exercită în termen de un an de la nașterea lui, prin cerere la instanța la care s-a introdus acțiunea (art. 45 alin. (3)-(4) din O.U.G. nr. 80/2013). Pentru cine vrea să renunțe la un litigiu devenit inutil, momentul renunțării contează: până la comunicarea cererii către pârât se recuperează jumătate din taxă.
Întrebări frecvente
Cât costă contestația la C.N.S.C.?
Contestația nu se taxează (art. 11 alin. (3) din Legea nr. 101/2016). Contestatorul constituie însă o cauțiune, iar cheltuielile cu avocatul se pot recupera de la partea în culpă doar dacă sunt cerute, cu dovezi, înainte de decizie (art. 26 alin. (9)).
Plătesc taxă de timbru pentru plângerea la curtea de apel?
Nu. Plângerea împotriva deciziei C.N.S.C. este scutită de orice taxă judiciară de timbru (art. 361 din Legea nr. 101/2016). Riscul de a suporta cheltuielile de judecată ale adversarului, dacă pierzi, rămâne.
Cum se calculează taxa la o procedură pe loturi?
Pe valoarea estimată a fiecărui lot contestat, nu pe valoarea întregii proceduri (art. 521 alin. (2) din Legea nr. 101/2016).
Autoritatea contractantă plătește taxă de timbru?
Nu pentru recursurile și apelurile pe care le formulează (art. 521 alin. (4) și art. 56 alin. (4) din Legea nr. 101/2016). Poate fi însă obligată la cheltuielile de judecată dacă pierde.
Pot recupera onorariul avocatului?
Da, dacă câștigi și ceri cheltuielile, cu dovada lor (art. 452 și 453 din Codul de procedură civilă). Instanța poate reduce onorariul vădit disproporționat, dar nu și taxa de timbru (art. 451 alin. (2) și (4)).
Cum vă putem ajuta
SCA Zandomeni calculează pentru clienți, înainte de a introduce un litigiu de achiziții publice, taxa de timbru și riscul de cheltuieli pe fiecare treaptă, formulează cererile de cheltuieli de judecată cu dovezile necesare și, după caz, cererile de facilități la plată sau de restituire a taxei. Lucrăm cu clienți din toată țara, iar analiza pornește de la valoarea procedurii sau a pretenției și de la etapa în care se află litigiul.
Articolul are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la 24.10.2026. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.