Condiționalitatea este, în PAC 2023-2027, condiția de fond a întregului sprijin pe suprafață și pe animal. Nu e o măsură de sine stătătoare la care fermierul aderă, ci un set de obligații care se aplică automat oricui primește plăți directe sau plăți anuale pentru dezvoltare rurală. Încălcarea lor nu atrage doar pierderea unei scheme. Atrage o reducere procentuală din totalul plăților primite în anul respectiv, iar în caz de intenție (inclusiv repetarea nejustificată a aceleiași neconformități) reducerea poate ajunge la 100%.
Articolul de față explică arhitectura juridică a condiționalității, ce verifică efectiv APIA și celelalte autorități de control, cum se calculează sancțiunea și ce apărări au, în concret, fermierii. Analiza ține cont de cele două valuri de simplificare adoptate la nivelul Uniunii: Regulamentul (UE) 2024/1468 (aplicabil din anul de cerere 2024) și Regulamentul (UE) 2025/2649 (în vigoare din 1 ianuarie 2026). Acestea au schimbat substanțial cine este controlat și pentru ce.
1. Ce este condiționalitatea și ce a înlocuit
Până în 2022, fermierii erau supuși ecocondiționalității (cross-compliance) și, separat, înverzirii (greening), plătită printr-o componentă distinctă a plății directe. Din anul de cerere 2023 cele două au fost contopite într-un singur sistem, denumit „condiționalitate”, care funcționează ca nivel de referință obligatoriu (baseline). Peste el se construiesc eco-schemele și angajamentele de mediu și climă, care sunt voluntare și plătite.
Consecința practică este importantă. Obligațiile care înainte erau „plătite” prin înverzire (de exemplu diversificarea culturilor sau menținerea pajiștilor permanente) au devenit obligații neremunerate, a căror încălcare se sancționează.
Condiționalitatea are trei componente:
- standardele GAEC (bune condiții agricole și de mediu), stabilite de statul membru în limitele Anexei III la Regulamentul (UE) 2021/2115;
- cerințele legale în materie de gestionare (SMR), adică obligații care decurg din 11 acte normative ale Uniunii (apă, nitrați, păsări, habitate, siguranța alimentelor, hormoni, produse de protecție a plantelor, pesticide, bunăstarea animalelor);
- condiționalitatea socială, care leagă plățile PAC de respectarea unor obligații de dreptul muncii și de securitate și sănătate în muncă și este obligatorie în România din 1 ianuarie 2025.
2. Cadrul normativ aplicabil
2.1. Nivelul Uniunii Europene
| Act | Ce reglementează |
|---|---|
| Regulamentul (UE) 2021/2115 (planurile strategice PAC), art. 12-14 și Anexele III-IV | Principiul condiționalității, obligația statelor de a defini standardele GAEC, lista SMR, condiționalitatea socială |
| Regulamentul (UE) 2021/2116 (regulamentul orizontal), art. 83-89 | Sistemul de control, sistemul de sancțiuni, calculul reducerilor, condiționalitatea socială |
| Regulamentul delegat (UE) 2022/1172, art. 6-11 | Termenul de 3 ani pentru constatare, grila detaliată a procentelor, plafoanele în caz de cumul, repetarea, intenția |
| Regulamentul (UE) 2024/1468 | Prima simplificare: GAEC 6, 7, 8 rescrise; scutirea fermelor de până la 10 ha de controale și sancțiuni |
| Regulamentul delegat (UE) 2024/1235 | Flexibilizarea GAEC 1 (pajiști permanente) |
| Regulamentul (UE) 2025/2649 | A doua simplificare, în vigoare din 1 ianuarie 2026: micii fermieri scoși din condiționalitate, prezumția de conformitate pentru fermele ecologice, GAEC 1 relaxat la 10%, scutire GAEC 7 până la 30 ha |
Regulamentele Uniunii sunt direct aplicabile. Este un aspect pe care practica administrativă îl subestimează. O scutire prevăzută de regulament (de exemplu, cea pentru fermele mici) produce efecte de la data aplicării ei, indiferent dacă ordinul ministerial național a fost sau nu actualizat la timp.
2.2. Nivelul național
În România, condiționalitatea se aplică în temeiul următoarelor acte:
- Planul strategic PAC 2023-2027 al României, aprobat prin decizia Comisiei din 7 decembrie 2022 și modificat ulterior;
- Hotărârea Guvernului nr. 1571/2022 privind cadrul general de implementare a intervențiilor din sectoarele vegetal și zootehnic, al cărei art. 39 alin. (61) constituie temeiul pentru aplicarea de către APIA a reducerilor pentru condiționalitatea socială;
- Ordinul comun MADR/MMAP/ANSVSA nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea, începând cu anul de cerere 2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 171 din 28 februarie 2023, cu modificările ulterioare (ultima prin Ordinul nr. 33/359/304/2026). Este actul care stabilește conținutul concret al standardelor GAEC și al cerințelor SMR în România și care împarte controalele între APIA, ANSVSA și Autoritatea Națională Fitosanitară (art. 5);
- Ordinul MADR nr. 393/2023 privind aprobarea Sistemului de sancțiuni administrative pentru condiționalitate începând cu anul de cerere 2023, publicat în Monitorul Oficial nr. 859 și 859 bis din 25 septembrie 2023. A fost modificat, între altele, prin Ordinul MADR nr. 355/2024 (Monitorul Oficial nr. 939 din 18 septembrie 2024), care a introdus scutirea de sancțiuni a exploatațiilor de până la 10 ha și standardul național GAEC 10, prin Ordinul MADR nr. 297/2025 (Monitorul Oficial nr. 825 din 8 septembrie 2025), care a modificat, între altele, formularea GAEC 7 și GAEC 8 și regula reducerii de până la 10% pentru neconformitățile neintenționate cu consecințe grave, și prin Ordinul MADR nr. 252/2026 (Monitorul Oficial nr. 732 din 1 septembrie 2026), care a preluat modificările din 2025 ale dreptului Uniunii (pragul de 10 ha raportat la suprafața eligibilă, scutirea GAEC 7 până la 30 ha, prezumția pentru suprafețele ecologice, GAEC 1 la 10%).
Ordinele de sancțiuni pentru fiecare intervenție (plăți directe, intervenții pe suprafață din dezvoltare rurală) trimit, pentru condiționalitate, la aceste două acte de bază.
3. Cine este supus condiționalității și cine este scutit
3.1. Regula
Potrivit art. 12 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/2115, sunt supuși condiționalității beneficiarii:
- plăților directe (sprijinul de bază pentru venit, sprijinul redistributiv, sprijinul pentru tinerii fermieri, eco-schemele, sprijinul cuplat);
- plăților anuale pentru dezvoltare rurală acordate în temeiul art. 70 (angajamente de agromediu și climă), art. 71 (zone cu constrângeri naturale) și art. 72 (dezavantaje specifice, inclusiv Natura 2000).
Răspunderea vizează întreaga exploatație, nu doar parcelele pentru care s-a cerut sprijin. Curtea de Justiție a statuat explicit acest lucru, pe regimul anterior al ecocondiționalității, în cauza C-435/17, Argo Kalda Mardi talu (hotărârea din 7 august 2018): obligațiile GAEC privesc toată suprafața agricolă a exploatației. Altfel s-ar deschide calea eludării, prin nedeclararea parcelelor problematice.
3.2. Scutirile, în ordine cronologică
Aici se află cea mai importantă schimbare a ultimilor doi ani. Multe sancțiuni aplicate în campaniile 2024-2025 ar trebui reverificate în lumina ei.
| Categorie de fermieri | Ce scutire | Temei | De când |
|---|---|---|---|
| Exploatații de cel mult 10 ha | Scutire totală de controale și de sancțiuni pentru condiționalitate | Art. 83 alin. (2) (înlocuit) și art. 84 alin. (4) (introdus) din Reg. (UE) 2021/2116, prin Reg. (UE) 2024/1468; în România, scutirea de sancțiuni a fost preluată prin Ordinul MADR nr. 355/2024 | Anul de cerere 2024 |
| Exploatații de cel mult 10 ha suprafață eligibilă | Aceeași scutire, raportată acum la suprafața relevantă pentru plăți | Aceleași articole, în forma dată de Reg. (UE) 2025/2649; în România, Ordinul comun nr. 33/359/304/2026 și Ordinul MADR nr. 252/2026 | Anul de cerere 2026 |
| Exploatații de cel mult 30 ha | Scutire de controale și sancțiuni pentru GAEC 7 (rotație/diversificare) | Art. 83 alin. (2a) și art. 84 alin. (5) din Reg. (UE) 2021/2116 | Anul de cerere 2026 |
| Beneficiarii plății pentru micii fermieri (art. 28 din Reg. 2021/2115), acolo unde statul membru aplică această plată | Ieșire completă din sistemul de condiționalitate | Art. 12 alin. (1a) din Reg. (UE) 2021/2115; art. 83 alin. (1a) și art. 84 alin. (1a) din Reg. (UE) 2021/2116 | Anul de cerere 2026 |
| Ferme ecologice certificate și în conversie | Prezumție de conformitate cu GAEC 1, 3, 4, 5, 6 și 7 pentru unitățile ecologice | Art. 13 din Reg. (UE) 2021/2115, modificat prin Reg. (UE) 2025/2649 | Anul de cerere 2026 |
Două observații practice:
Prima. Scutirea fermelor de până la 10 ha este formulată imperativ în regulamentul din 2024, nu ca opțiune a statului membru, și se aplică din anul de cerere 2024. În România, scutirea de sancțiuni a fost preluată în Ordinul MADR nr. 393/2023 prin Ordinul MADR nr. 355/2024 (în vigoare din 18 septembrie 2024), iar scutirea de controale a fost înscrisă în ordinul comun privind condiționalitatea abia prin Ordinul nr. 33/359/304/2026. Dacă unui fermier cu o exploatație de cel mult 10 ha i s-a aplicat totuși o reducere pentru condiționalitate pentru anii de cerere 2024 sau 2025, el are un argument de drept al Uniunii direct aplicabil. Termenul în care acest argument mai poate fi valorificat depinde de stadiul actului: dacă decizia de plată a fost deja contestată sau nu și dacă termenele din Legea nr. 554/2004 mai sunt deschise.
A doua. Prezumția pentru fermele ecologice nu acoperă toate standardele. GAEC 2 (zone umede), GAEC 8 (elemente de peisaj, tăierea gardurilor vii), GAEC 9 (pajiști sensibile Natura 2000), standardul național GAEC 10 și toate cerințele SMR rămân pe deplin aplicabile și controlabile.
4. Ce obligații verifică APIA: standardele GAEC
Tabelul de mai jos prezintă standardele GAEC aplicabile în România în campania 2026. Sursele sunt Anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2115, în forma modificată, Ordinul comun nr. 54/570/32/2023 și elementele de control din anexa nr. 2 la Ordinul MADR nr. 393/2023.
| Standard | Obligația | Puncte critice la control |
|---|---|---|
| GAEC 1 | Menținerea pajiștilor permanente: raportul pajiști/suprafață agricolă nu poate scădea cu mai mult de 10% față de anul de referință 2018 (pragul era 5% până în 2025) | Obligația de reconversie apare la nivel de exploatație doar dacă pragul național este depășit. Aratul neautorizat al pajiștii rămâne riscul tipic |
| GAEC 2 | Protecția zonelor umede și a turbăriilor, inclusiv a siturilor Ramsar | Drenaje, desecări, lucrări adânci ale solului în zonele delimitate |
| GAEC 3 | Interzicerea arderii miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, cu excepția motivelor fitosanitare justificate | Incendiul „de cauză necunoscută” trebuie documentat înainte de control |
| GAEC 4 | Fâșii tampon de-a lungul cursurilor de apă, fără fertilizanți și fără produse de protecție a plantelor: 3 m pe pante de până la 12%, 5 m pe pante mai mari | Măsurarea fâșiei, urme de tratament, arătura până la mal |
| GAEC 5 | Gestionarea lucrărilor solului în funcție de pantă, pentru reducerea eroziunii; întreținerea teraselor | Arătura pe linia de cea mai mare pantă, terase degradate |
| GAEC 6 | Acoperirea minimă a solului în perioada sensibilă 15 iunie-30 septembrie (cel puțin 80% din teren arabil acoperit) | Solul lăsat neacoperit după recoltare. Solariile și serele sunt excluse. La culturile permanente se cere acoperire pe cel puțin 50% din suprafață, cerință care nu se aplică terenului aflat în pregătire pentru înființarea de livezi și vii |
| GAEC 7 | Rotația anuală la nivel de parcelă (cu excepții limitate, pe cel mult 50% din terenul arabil) sau, alternativ, diversificarea pe terenul arabil (cu excepția culturilor sub apă): între 10 și 30 ha, cel puțin 2 culturi, cultura principală de cel mult 75%; peste 30 ha, cel puțin 3 culturi, cultura principală de cel mult 75%, primele două de cel mult 95% | Din 2026 nu se sancționează exploatațiile de până la 30 ha. Fermele ecologice sunt prezumate conforme |
| GAEC 8 | Păstrarea elementelor de peisaj; interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a puilor de păsări (15 martie-31 august); măsuri împotriva speciilor invazive | Obligația de 4% teren neproductiv a fost eliminată în 2024 și mutată într-o eco-schemă voluntară |
| GAEC 9 | Interzicerea conversiei și a aratului pajiștilor permanente sensibile din punct de vedere ecologic din siturile Natura 2000 | Una dintre cele mai grave încălcări, de regulă cu caracter permanent |
| GAEC 10 (standard național) | Interzicerea incendierii vegetației pajiștilor permanente | APIA poate încheia protocoale de colaborare cu alte autorități pentru GAEC 2-4 și 8-10 (art. 4 alin. (2) din Ordinul comun nr. 54/570/32/2023) |
4.1. GAEC 3 și GAEC 10: incendiul de cauză necunoscută
Arderea miriștilor și a vegetației pajiștilor ridică o problemă probatorie specifică. Pentru GAEC 2-4 și 8-10, APIA poate încheia protocoale de colaborare cu alte autorități (art. 4 alin. (2) din Ordinul comun nr. 54/570/32/2023), iar o neconformitate se consideră constatată și atunci când a fost adusă la cunoștința agenției în orice alt mod (art. 7 alin. (5) din Regulamentul delegat (UE) 2022/1172). Constatările Gărzii Naționale de Mediu sau ale ISU pot ajunge, așadar, la agenția de plăți.
Fermierul care descoperă pe parcela sa urmele unui incendiu pe care nu l-a provocat trebuie să își constituie proba imediat. Concret, are nevoie de raportul de intervenție al ISU sau de o plângere la poliție, înregistrate înainte de controlul APIA. Un document obținut după control are o forță de convingere mult redusă și riscă să fie tratat ca o apărare construită post factum.
4.2. GAEC 7 după cele două reforme
GAEC 7 este standardul care s-a schimbat cel mai mult. Regulamentul (UE) 2024/1468 a permis statelor să le dea fermierilor posibilitatea de a îndeplini standardul și prin diversificarea culturilor, nu doar prin rotație. România aplică ambele variante: APIA verifică întâi diversificarea, apoi rotația (Ordinul MADR nr. 393/2023, în forma modificată prin Ordinul MADR nr. 297/2025 și prin Ordinul MADR nr. 252/2026). Regulamentul (UE) 2025/2649 a scos din sfera controalelor și a sancțiunilor pentru GAEC 7 exploatațiile de până la 30 ha.
Pentru fermele mari, riscul real ține de calculul procentelor, nu de regulă în sine: suprafața culturii principale raportată la terenul arabil efectiv declarat, tratamentul culturilor duble și al terenului lăsat în pârloagă. Erorile apar, de regulă, la declararea culturilor în cererea unică. O neconcordanță între cultura declarată și cea constatată prin monitorizarea satelitară poate genera simultan o problemă de eligibilitate și una de condiționalitate.
5. Ce verifică APIA: cerințele legale în materie de gestionare (SMR)
| SMR | Actul Uniunii | Ce se verifică în practică | Autoritatea care constată |
|---|---|---|---|
| SMR 1 | Directiva 2000/60/CE (apă), art. 11 alin. (3) lit. e) și h) | Poluarea difuză cu fosfați, autorizările de captare | APIA |
| SMR 2 | Directiva 91/676/CEE (nitrați), art. 4 și 5 | Programul de acțiune pentru nitrați: perioade de interdicție, capacitatea de stocare a gunoiului de grajd, plafoane de azot, evidența fertilizării | APIA |
| SMR 3 | Directiva 2009/147/CE (păsări) | Măsurile de conservare din ariile de protecție specială avifaunistică | APIA |
| SMR 4 | Directiva 92/43/CEE (habitate), art. 6 alin. (1) și (2) | Măsurile de conservare din siturile Natura 2000 | APIA |
| SMR 5 | Regulamentul (CE) nr. 178/2002 (legislația alimentară generală) | Trasabilitatea, retragerea produselor, igiena producției primare | ANSVSA |
| SMR 6 | Directiva 96/22/CE | Interzicerea substanțelor hormonale, tireostatice și beta-agoniste | ANSVSA |
| SMR 7 | Regulamentul (CE) nr. 1107/2009, art. 55 | Utilizarea exclusiv a produselor de protecție a plantelor autorizate, conform etichetei | Autoritatea Națională Fitosanitară |
| SMR 8 | Directiva 2009/128/CE | Certificatul de utilizator profesional, verificarea echipamentelor de aplicare, depozitarea | Autoritatea Națională Fitosanitară |
| SMR 9 | Directiva 2008/119/CE (viței) | Condițiile de adăpostire și îngrijire | ANSVSA |
| SMR 10 | Directiva 2008/120/CE (porci) | Condițiile de adăpostire și îngrijire | ANSVSA |
| SMR 11 | Directiva 98/58/CE (animale de fermă) | Bunăstarea animalelor de fermă, în general | ANSVSA |
Pentru o parte importantă a cerințelor SMR (siguranța alimentelor, hormonii, produsele de protecție a plantelor, pesticidele, bunăstarea animalelor), APIA este agenția care aplică sancțiunea, nu cea care constată neconformitatea. Constatarea aparține autorității de specialitate, care transmite rezultatul agenției de plăți (art. 5 alin. (2)-(4) din Ordinul comun nr. 54/570/32/2023, pe bază de acorduri de delegare). Distincția are consecințe procedurale importante, discutate la secțiunea 9.
Față de vechea ecocondiționalitate, identificarea și înregistrarea animalelor nu mai figurează în Anexa III ca cerință de condiționalitate. Rămâne însă o condiție de eligibilitate pentru sprijinul cuplat zootehnic, cu regim sancționator propriu.
6. Condiționalitatea socială
Potrivit art. 14 din Regulamentul (UE) 2021/2115, statele membre trebuiau să aplice condiționalitatea socială cel târziu din 1 ianuarie 2025. România a reglementat-o în HG nr. 1571/2022 (art. 6 alin. (1) lit. k1) și art. 39 alin. (61), acesta din urmă introdus prin HG nr. 1343/2024).
Obligațiile verificate decurg din trei directive, așa cum au fost transpuse în dreptul intern:
- Directiva (UE) 2019/1152 privind condiții de muncă transparente și previzibile: contractul de muncă scris, informarea salariatului cu privire la elementele esențiale ale raportului de muncă, perioada de probă, munca la cerere;
- Directiva 89/391/CEE privind securitatea și sănătatea în muncă: evaluarea riscurilor, instruirea, măsurile de prevenire;
- Directiva 2009/104/CE privind utilizarea echipamentelor de muncă: conformitatea și întreținerea utilajelor.
Mecanismul diferă fundamental de cel al condiționalității de mediu. Potrivit art. 87-88 din Regulamentul (UE) 2021/2116:
- Inspecția Muncii (prin inspectoratele teritoriale de muncă) controlează și constată, cu instrumentele dreptului muncii;
- APIA primește informarea și aplică reducerea din plățile PAC;
- agenția de plăți este informată despre neconformitățile constatate prin decizii devenite executorii, cel puțin o dată pe an, împreună cu o clasificare a gravității lor. În România, punctul de plecare este procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției încheiat de inspectoratul teritorial de muncă (art. 2 alin. (2) din Ordinul comun nr. 59/375/2026).
De aici rezultă o consecință strategică pe care angajatorii din agricultură o ignoră frecvent. Procesul-verbal de contravenție al ITM nu are doar o miză proprie (amenda), ci și una pe care o activează mai târziu: reducerea plăților APIA. Calculul economic al oportunității contestării procesului-verbal trebuie făcut în consecință: amenda contravențională poate fi modestă, dar reducerea plăților din anul respectiv poate fi de câteva ori mai mare.
Prin Ordinul comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului muncii nr. 59/375/2026 (Monitorul Oficial nr. 256 din 1 aprilie 2026) s-a aprobat sistemul de evaluare a acestor neconformități, după gravitate, amploare, persistență, caracter repetitiv și caracter deliberat. Pe baza lui, APIA elaborează sistemul de sancțiuni administrative (art. 39 alin. (61) din HG nr. 1571/2022). Procentele urmează regulile din art. 85 alin. (2), (5) și (6) din Regulamentul (UE) 2021/2116, aplicabile prin trimiterea din art. 89: 3% ca regulă, 10% la repetare și cel puțin 15% la neconformitatea deliberată. Fermierii-angajatori trebuie să urmărească ordinul de sancțiuni emis pe această bază.
7. Cum controlează APIA
7.1. Eșantionul și metodele
Potrivit art. 83 alin. (6) din Regulamentul (UE) 2021/2116, controalele de condiționalitate se efectuează anual asupra unui eșantion de cel puțin 1% din beneficiari. Eșantionul este selectat pe baza unei analize de risc, cu o componentă aleatorie. Pragul de 1% este un minim, nu o țintă: statele pot controla mai mult, iar eșantionul de risc favorizează exploatațiile cu istoric de neconformități.
Metodele de control sunt:
- controlul pe teren, în prezența fermierului sau după notificarea lui, cu raport de control;
- sistemul de monitorizare a suprafețelor (AMS), bazat pe imagini satelitare Sentinel, care permite detectarea automată a unor neconformități (de exemplu, solul neacoperit în perioada GAEC 6, aratul unei pajiști permanente, arderea miriștii);
- controalele administrative și verificările încrucișate cu bazele de date ale altor autorități;
- constatările transmise de alte autorități (ANSVSA, Garda Națională de Mediu, ISU, Inspecția Muncii).
Regulamentul (UE) 2025/2649 a introdus în art. 60 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116 o regulă de coordonare: un beneficiar deja selectat pentru un control pe teren ar trebui, în măsura posibilului și ținând cont de riscuri, să nu mai fie selectat pentru un alt control în același an. Nu este o garanție a „unui singur control pe an”, ci o normă de organizare. Încălcarea ei nu atrage, prin ea însăși, nulitatea constatărilor. Ce poate face fermierul când primește notificarea de control arată articolul despre controlul pe teren APIA și drepturile fermierului.
7.2. Răspunderea pentru fapta altuia și pentru terenul transferat
Art. 84 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116 condiționează sancțiunea de existența unei fapte sau omisiuni direct imputabile beneficiarului, care privește activitatea sa agricolă, exploatația sa sau alte terenuri pe care le administrează. Jurisprudența Curții de Justiție, pronunțată în regimul anterior dar construită pe aceeași logică, oferă trei repere:
- Nu există răspundere obiectivă. În cauza C-396/12, van der Ham (hotărârea din 27 februarie 2014), Curtea a reținut că sancțiunile pentru condiționalitate presupun neglijență sau intenție. Pentru neconformitatea comisă de un terț care lucrează la solicitarea fermierului (o firmă de prestări servicii agricole, de exemplu), fermierul răspunde dacă a fost în culpă în alegerea, supravegherea sau instruirea acelui terț.
- Terenul transferat în cursul anului. Pe regimul anterior, în cauza C-11/12, Maatschap Langestraat (hotărârea din 13 decembrie 2012), Curtea a statuat că neconformitatea săvârșită de persoana căreia sau de la care s-a transferat terenul se impută în întregime fermierului care a depus cererea de ajutor. Regulamentul (UE) 2021/2116 cere acum statelor membre să prevadă norme pentru transferurile din cursul anului, bazate pe o atribuire corectă și echitabilă a răspunderii între cedent și cesionar (art. 84 alin. (2) lit. a)). Ordinul MADR nr. 393/2023 nu conține o asemenea normă distinctă, așa că riscul se gestionează în continuare, în principal, prin contract (clauze de garanție și de regres față de cesionar sau arendaș).
- Statul membru are o marjă largă în definirea standardelor GAEC (cauzele C-428/07, Horvath, 16 iulie 2009, și C-435/17, Argo Kalda Mardi talu). Instanța națională va cenzura greu conținutul standardului, dar poate cenzura aplicarea lui la situația concretă.
8. Ce sancțiuni riscă fermierul
8.1. Natura juridică a sancțiunii
Reducerea pentru condiționalitate este o sancțiune administrativă de drept agricol al Uniunii, nu o sancțiune penală. Curtea de Justiție a calificat sancțiunile din PAC drept parte integrantă a regimului de ajutoare (C-210/00, Käserei Champignon Hofmeister, 11 iulie 2002). Ea a reținut, de asemenea, că excluderea de la plată nu are caracter penal în sensul criteriilor Engel (C-489/10, Bonda, Marea Cameră, 5 iunie 2012).
Două consecințe practice decurg de aici:
- reducerea APIA se poate cumula cu amenda contravențională aplicată de altă autoritate pentru aceeași faptă (de exemplu, amenda Gărzii de Mediu pentru arderea miriștii);
- chiar fiind administrativă, sancțiunea are nevoie de un temei legal clar și trebuie să fie proporțională (Käserei Champignon, pct. 52). Aici se află terenul real al contestației.
8.2. Baza de calcul: totalul plăților, nu schema afectată
Potrivit art. 85 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116, sancțiunea constă în reducerea sau excluderea cuantumului total al plăților acordate sau care urmează să fie acordate beneficiarului. Totalul cuprinde plățile directe și plățile anuale pentru dezvoltare rurală supuse condiționalității. O neconformitate pe o singură parcelă de pajiște afectează, așadar, și plata redistributivă, și eco-schema, și plata compensatorie pentru zona montană.
Regula temporală este dublă:
- reducerea se calculează pe baza plăților aferente anului în care s-a produs neconformitatea;
- reducerea se aplică (se reține) din plățile anului în care neconformitatea a fost constatată.
Soluția a fost consacrată de Curtea de Justiție, pe regimul anterior, în cauzele C-239/17, Teglgaard (25 iulie 2018) și C-361/19, De Ruiter (27 ianuarie 2021) și este preluată acum expres în art. 85 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/2116. Calculul pe anul neconformității păstrează legătura dintre conduita fermierului și sancțiune, adică proporționalitatea. Reținerea în anul constatării asigură efectivitatea. Dacă anul producerii nu poate fi determinat, se folosește anul constatării. O decizie APIA care calculează reducerea pe un an greșit (de regulă, pe anul constatării, cu plăți mai mari) este nelegală sub aspectul cuantumului.
Există și o limită în timp: sancțiunea se aplică numai dacă neconformitatea este constatată în termen de 3 ani calendaristici consecutivi, socotiți începând cu anul în care s-a produs, inclusiv (art. 8 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2022/1172).
8.3. Grila procentelor
Tabelul sintetizează regimul din art. 85 al Regulamentului (UE) 2021/2116 și din art. 9-11 ale Regulamentului delegat (UE) 2022/1172, așa cum este aplicat în România prin Ordinul MADR nr. 393/2023, cu modificările ulterioare.
| Situația | Procentul de reducere | Temei |
|---|---|---|
| Neconformitate fără consecințe sau cu consecințe nesemnificative asupra obiectivului standardului | Fără sancțiune, cu informarea fermierului și indicarea măsurilor de remediere | Art. 85 alin. (3) Reg. 2021/2116 |
| Neconformitate din neglijență, regula generală | 3% | Art. 85 alin. (2) Reg. 2021/2116 |
| Neglijență, în funcție de gravitate, întindere și permanență | Redus până la 1% | Art. 9 alin. (1) Reg. del. 2022/1172 |
| Neconformitate detectată prin sistemul de monitorizare satelitară (AMS) | Sub 3%, dar cel puțin 0,5% | Art. 85 alin. (4) Reg. 2021/2116; art. 9 alin. (5) Reg. del. 2022/1172 |
| Neglijență cu consecințe grave sau risc direct pentru sănătatea publică ori a animalelor | Peste 3%, până la 10% | Art. 85 alin. (5) Reg. 2021/2116; art. 9 alin. (2) Reg. del. 2022/1172; Ord. MADR nr. 297/2025 |
| Repetare (aceeași neconformitate în trei ani calendaristici consecutivi, cu condiția ca fermierul să fi fost informat despre cea anterioară) | Ca regulă, 10% | Art. 85 alin. (6) Reg. 2021/2116; art. 9 alin. (3) Reg. del. 2022/1172 |
| Repetare continuă, nejustificată | Tratată ca intenție | Art. 85 alin. (6) Reg. 2021/2116 |
| Neconformitate intenționată | Cel puțin 15%, putând ajunge la 100% | Art. 85 alin. (6) Reg. 2021/2116; art. 10 Reg. del. 2022/1172 |
Când în același an se constată mai multe neconformități, procentele se adună, dar în limita unor plafoane (art. 11 din Regulamentul delegat (UE) 2022/1172):
- 5%, dacă niciuna nu are consecințe grave;
- 10%, dacă cel puțin una are consecințe grave sau creează un risc direct;
- 20%, pentru neconformități repetate neintenționate;
- 100%, pentru neconformități intenționate.
Curtea de Justiție a confirmat, în cauza C-667/16, Nooren (6 iunie 2018), că reducerile pentru neconformitățile din neglijență și cele pentru neconformitățile intenționate se cumulează, cu respectarea proporționalității și a plafonului anual.
Ordinul MADR nr. 393/2023 operaționalizează aceste criterii prin grile de gravitate (mică, medie, mare), amploare (limitată la fermă sau cu răspândire asupra altor ferme) și permanență, evaluate pentru fiecare standard. Gravitatea se apreciază, de exemplu, prin raportare la ponderea suprafeței afectate. Încadrarea concretă într-o treaptă a grilei este, în practică, punctul cel mai vulnerabil al deciziei. Agentul constatator trebuie să motiveze de ce a reținut gravitatea „mare” sau caracterul „permanent”. Lipsa acestei motivări în raportul de control este un motiv serios de nelegalitate.
8.4. Un exemplu de calcul
Să presupunem un fermier cu 300 ha, care primește în anul de cerere 2025 plăți totale supuse condiționalității de 400.000 lei. În 2026, APIA constată că în 2025 o fâșie tampon de-a lungul unui canal nu a fost respectată (GAEC 4).
| Scenariu | Reducere | Sumă reținută din plățile 2026 |
|---|---|---|
| Neglijență, consecințe reduse, încadrare minimă | 1% | 4.000 lei |
| Neglijență, regula generală | 3% | 12.000 lei |
| Aceeași neconformitate, repetată în 2027, după informarea din 2026 | 10% | 40.000 lei (calculat pe plățile din 2027) |
| Repetare continuă, calificată drept intenție | minimum 15% | cel puțin 60.000 lei |
| Intenție gravă | până la 100% | până la 400.000 lei |
Exemplul pune în evidență miza reală a primei constatări. O reducere de 3% poate părea prea mică pentru a justifica o contestație. Prima constatare definitivă este însă premisa pentru calificarea ca repetare în următorii trei ani și, ulterior, pentru prezumția de intenție. Un fermier care acceptă necontestată o primă constatare discutabilă își construiește singur dosarul pentru sancțiunea de 10% sau 15% din anii următori.
8.5. Cazurile în care sancțiunea nu se aplică
Potrivit art. 84 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116:
- sancțiunea nu se aplică în caz de forță majoră sau circumstanțe excepționale (art. 3 din același regulament enumeră situații precum calamitățile naturale, epizootiile, exproprierea neanticipată, decesul sau incapacitatea profesională de lungă durată a beneficiarului). Situația trebuie notificată în scris și dovedită, în 15 zile lucrătoare de la data la care fermierul este în măsură să o facă (art. 35 din HG nr. 1571/2022);
- sancțiunea nu se aplică atunci când neconformitatea este rezultatul unui ordin al unei autorități publice (de exemplu, o lucrare impusă de administrația bazinală sau o măsură sanitar-veterinară obligatorie);
- statul membru poate decide să nu aplice sancțiunile de până la 100 de euro per beneficiar și an, cu obligația de a-l informa pe fermier și de a-i indica măsurile de remediere. Ordinul MADR nr. 393/2023 nu preia această opțiune.
Se adaugă derogările temporare pentru condiții meteorologice, extinse în 2025 și la bolile plantelor și la infestările cu dăunători (art. 13 alin. (2a) din Regulamentul (UE) 2021/2115). Ele permit, de exemplu, decalarea perioadelor GAEC 6 într-un an cu secetă extremă, dar numai dacă statul membru le-a adoptat pentru zona și anul respectiv. Condițiile și notificarea forței majore sunt explicate în articolul despre forța majoră și circumstanțele excepționale la APIA.
În sfârșit, art. 86 din Regulamentul (UE) 2021/2116 permite statului membru să rețină 25% din sumele rezultate din reducerile și excluderile pentru condiționalitate. Sistemul este gândit să fie aplicat efectiv, iar auditurile Comisiei verifică, la rândul lor, dacă statul sancționează suficient.
9. Procedura: de la raportul de control la instanță
9.1. Raportul de control
Raportul de control este documentul pe care se sprijină întreaga sancțiune. Fermierul are trei obligații față de el, în interesul propriu:
- să fie prezent la control sau să fie reprezentat;
- să consemneze obiecțiunile în raport sau într-o notă separată, depusă imediat, și să nu semneze „fără obiecțiuni” un raport cu care nu este de acord;
- să ceară copia raportului și a materialului probator: fotografii georeferențiate, măsurători, capturi din sistemul de monitorizare.
Raportul de control este o operațiune administrativă premergătoare, nu un act administrativ de sine stătător. El nu se atacă separat, ci împreună cu decizia care aplică reducerea. Potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, instanța se pronunță și asupra legalității operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății.
9.2. Decizia de plată care aplică reducerea
Reducerea se materializează, de regulă, în decizia de plată emisă de centrul județean APIA pentru anul constatării. Decizia este un act administrativ unilateral, contestabil pe calea contenciosului administrativ:
- plângerea prealabilă se adresează emitentului în termen de 30 de zile de la comunicare (art. 7 din Legea nr. 554/2004);
- acțiunea în anulare se introduce în termen de 6 luni de la primirea răspunsului la plângere sau de la expirarea termenului legal de soluționare a acesteia (art. 11 din Legea nr. 554/2004);
- competența se stabilește după criteriul valoric: pentru actele privind finanțări nerambursabile din fonduri europene, tribunalul judecă în primă instanță litigiile de până la 3.000.000 lei, iar curtea de apel pe cele de peste acest prag (art. 10 alin. (1) și (11) din Legea nr. 554/2004); reclamantul se adresează instanței de la domiciliul sau sediul său (art. 10 alin. (3)). Pentru o decizie de plată obișnuită, competența revine, așadar, de regulă tribunalului, secția de contencios administrativ și fiscal;
- suspendarea executării actului poate fi cerută în condițiile art. 14-15 din Legea nr. 554/2004 (caz bine justificat și pagubă iminentă). Este utilă mai ales atunci când reducerea este mare și afectează lichiditatea fermei în perioada campaniei.
Plângerea prealabilă împotriva deciziei de plată este tratată într-un articol de pe zandomeni.eu, iar contestarea reducerilor disproporționate, în alt articol de pe zandomeni.eu. Condițiile suspendării sunt explicate în articolul despre suspendarea executării deciziei APIA.
9.3. Când APIA recuperează sume deja plătite
Dacă neconformitatea este constatată după ce plățile au fost deja efectuate și nu mai există plăți din care reducerea să fie reținută, sancțiunea se recuperează (art. 8 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) 2022/1172), în dreptul intern potrivit procedurii din OUG nr. 66/2011. Ordonanța acoperă și sumele plătite din fondurile PAC: printre autoritățile de gestionare include agențiile de plăți, iar printre beneficiari, solicitanții plăților PAC (art. 2 alin. (1) lit. e) și g)). Actul prin care se stabilește creanța este un titlu de creanță. Împotriva lui:
- se formulează contestație administrativă, în scris, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la comunicare. Termenul este unul de decădere (art. 47 din OUG nr. 66/2011);
- contestația se depune la autoritatea emitentă a titlului de creanță și nu se timbrează;
- decizia de soluționare a contestației se atacă în contencios administrativ.
Apărarea specifică în această fază este prescripția. Potrivit art. 3 alin. (1) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95, termenul de prescripție a urmăririi neregulilor este de 4 ani de la săvârșirea neregulii. Curtea de Justiție a confirmat aplicabilitatea lui directă măsurilor și sancțiunilor administrative din PAC (C-278/02, Handlbauer, 24 iunie 2004). Termenul se întrerupe numai prin acte care identifică suficient de precis operațiunile vizate. Pentru sancțiunea de condiționalitate propriu-zisă, limita mai strictă rămâne însă cea de 3 ani calendaristici din art. 8 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2022/1172. Ce cuprinde titlul de creanță și cum se contestă arată ghidul despre procesul-verbal de constatare a neregulilor APIA și articolul despre contestația administrativă împotriva APIA.
9.4. Neconformitățile constatate de alte autorități
Când constatarea provine de la ANSVSA, de la Garda Națională de Mediu, de la autoritatea fitosanitară sau de la Inspecția Muncii, apărarea se poartă pe două fronturi:
- împotriva actului autorității de specialitate (procesul-verbal de contravenție, decizia sanitar-veterinară), pe calea și în termenele proprii acelui act. Pentru procesele-verbale de contravenție, plângerea se face la judecătorie, potrivit OG nr. 2/2001;
- împotriva deciziei APIA care transformă constatarea în reducere de plăți.
Desființarea actului de constatare lipsește decizia APIA de temei. Lăsarea lui să rămână definitiv face, în schimb, ca apărarea în fața APIA să se poată purta numai asupra încadrării și a cuantumului.
10. Apărările eficiente: excepții și fond
Litigiile cu agențiile de plăți arată că o contestație reușită separă clar apărările de legalitate formală de cele de fond. Le prezentăm în această ordine, care este și ordinea în care instanța le examinează.
10.1. Apărări de legalitate și de procedură
- Scutirea legală. Exploatația se încadra sub pragul de 10 ha, sub pragul de 30 ha pentru GAEC 7, în schema pentru micii fermieri sau era certificată ecologic, pentru standardele acoperite de prezumție. Verificarea se face pe anul de cerere relevant și pe forma regulamentului în vigoare atunci.
- Anul de calcul și termenul de constatare. Reducerea trebuie calculată pe plățile anului în care s-a produs neconformitatea (art. 85 alin. (1); Teglgaard; De Ruiter), iar neconformitatea trebuie constatată în cel mult 3 ani calendaristici consecutivi, inclusiv anul producerii (art. 8 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2022/1172).
- Repetarea fără informare. Calificarea ca repetare (10%) presupune ca fermierul să fi fost informat despre neconformitatea anterioară. Neconformitățile cu consecințe nesemnificative nu se iau în calcul pentru repetare (art. 9 alin. (3)-(4) din Regulamentul delegat (UE) 2022/1172).
- Motivarea încadrării. Raportul de control și decizia trebuie să arate de ce s-au reținut gravitatea, întinderea și permanența. O încadrare la nivelul maxim fără motivare poate fi cenzurată ca nelegală.
- Prescripția de 4 ani, în cazul recuperărilor (Regulamentul nr. 2988/95).
- Actul de constatare al altei autorități a fost desființat sau nu a devenit definitiv ori executoriu, după caz.
10.2. Apărări de fond
- Lipsa imputabilității. Fapta aparține unui terț pentru care fermierul nu răspunde: un incendiu pornit de pe terenul vecin, o deversare provocată de altcineva. Regimul nu este unul de răspundere obiectivă (van der Ham). Proba trebuie constituită înainte de control: raport ISU, plângere la poliție, declarații, fotografii datate.
- Forța majoră, circumstanțele excepționale sau ordinul autorității publice (art. 84 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2021/2116), notificate și documentate în termen.
- Consecințele nesemnificative asupra obiectivului standardului, care atrag doar informarea fermierului, nu sancțiunea (art. 85 alin. (3)).
- Derogarea meteorologică sau fitosanitară aplicabilă în anul și zona respectivă (art. 13 alin. (2a) din Regulamentul (UE) 2021/2115).
- Lipsa intenției. Intenția are un element obiectiv și unul subiectiv: fermierul urmărește neconformitatea sau o acceptă. O conduită anterioară constantă poate fi folosită ca indiciu, dar fermierul trebuie să poată face proba contrară (van der Ham). Calificarea drept intenție nu poate rezulta automat din simpla repetare. Art. 85 alin. (6) cere ca repetarea continuă să fie nejustificată.
- Proporționalitatea și plafoanele. Cumulul de procente nu poate depăși plafoanele anuale (Nooren; art. 11 din Regulamentul delegat (UE) 2022/1172).
10.3. Argumentele pe care le va invoca APIA
O analiză corectă a riscului pornește de la cel mai bun argument al adversarului. În litigiile de condiționalitate, agenția de plăți va susține de regulă că:
- sancțiunea are natură administrativă, nu penală, așa că standardele de probă ale procesului penal nu se transpun (Käserei Champignon, Bonda);
- obligațiile privesc întreaga exploatație, inclusiv parcelele nedeclarate (Argo Kalda);
- fermierul răspunde pentru terenul declarat tot anul, chiar dacă l-a transferat ulterior (Langestraat, pronunțată pe regimul anterior; art. 84 alin. (2) lit. a) din Regulamentul (UE) 2021/2116 cere acum o repartizare echitabilă a răspunderii între cedent și cesionar);
- statul are o marjă largă de apreciere în definirea standardelor (Horvath);
- imaginile satelitare din sistemul de monitorizare au valoare probatorie.
Ultimul argument trebuie tratat cu atenție. Imaginea satelitară constată o stare de fapt: sol neacoperit, vegetație arsă, cultură schimbată. Nu constată însă cauza ei, imputabilitatea sau intenția. Apărarea se poartă, de regulă, tocmai în intervalul dintre ce se vede pe imagine și ce trebuie dovedit pentru sancțiune.
11. Decizia de a contesta: o analiză BATNA
Înainte de a contesta, fermierul trebuie să compare două scenarii.
Scenariul „nu contest”.
- Pierde suma reținută, de regulă 1-3% din plățile anului.
- Neconformitatea devine definitivă și intră în istoricul exploatației.
- Constatarea devine premisa unei eventuale repetări (10%) și a unei calificări ulterioare drept intenție (minimum 15%).
- Exploatația are o probabilitate mai mare de a fi selectată în eșantionul de risc din anii următori.
Scenariul „contest”.
- Suportă costurile procedurii: onorariu, eventual expertiză.
- Riscă, în caz de respingere, să plătească cheltuielile de judecată.
- Câștigă însă posibilitatea anulării reducerii și, mai ales, ștergerea premisei pentru sancțiunile majorate.
Concluzia practică este următoarea. Pentru o fermă mică sau medie, cu o primă constatare de 1% și fără perspective de repetare (de exemplu, o neconformitate legată de o parcelă deja înstrăinată), contestația judiciară rareori se justifică economic. Plângerea prealabilă bine motivată rămâne însă utilă și ieftină. Pentru o fermă mare, cu plăți de ordinul sutelor de mii sau milioanelor de lei, ori pentru orice constatare care poate fi repetată (GAEC 4, GAEC 6, nitrați, condiționalitatea socială), contestarea primei constatări este, de regulă, investiția rațională.
12. Prevenția: calendarul de conformare al exploatației
| Perioada | Ce trebuie verificat |
|---|---|
| Înainte de depunerea cererii unice | Încadrarea în pragurile de scutire; structura culturilor pentru GAEC 7; parcelele de pajiște permanentă și cele din Natura 2000 (GAEC 1, GAEC 9); delimitarea fâșiilor tampon (GAEC 4) |
| Primăvara | Respectarea fâșiilor tampon la fertilizare și la tratamente; calendarul de aplicare a îngrășămintelor din programul de acțiune pentru nitrați (SMR 2); interdicția tăierii gardurilor vii în perioada de cuibărit, 15 martie-31 august (GAEC 8) |
| 15 iunie-30 septembrie | Acoperirea solului pe cel puțin 80% din terenul arabil (GAEC 6) |
| După recoltare | Interdicția arderii miriștilor; documentarea imediată a oricărui incendiu (GAEC 3, GAEC 10) |
| Permanent | Registrul tratamentelor și certificatul de utilizator profesional (SMR 7-8); evidențele de trasabilitate și bunăstarea animalelor (SMR 5, SMR 9-11); contractele de muncă și documentele SSM (condiționalitatea socială) |
| La încheierea contractelor | Clauze de conformare și de regres în contractele de arendă, de prestări servicii agricole și de cesiune a terenului (răspunderea pentru fapta terțului) |
Acest ultim rând este frecvent neglijat. În lumina hotărârilor Langestraat și van der Ham, contractul cu arendașul, cu prestatorul de servicii agricole sau cu cesionarul terenului este principalul instrument prin care fermierul își poate transfera riscul unei reduceri de plăți cauzate de altcineva. Clauza trebuie să prevadă obligația expresă de respectare a standardelor GAEC și SMR, dreptul de regres pentru reducerile suportate și, ideal, o garanție.
13. Perspectiva după 2027
La 16 iulie 2025, Comisia Europeană a prezentat propunerile pentru PAC 2028-2034. Ele înlocuiesc condiționalitatea cu un sistem denumit „farm stewardship” (bună administrare a fermei): un nivel de bază comun, cu mai multă flexibilitate națională. Propunerile se aflau încă în negociere la data redactării acestui articol. Până la sfârșitul anului de cerere 2027 se aplică regimul descris mai sus, iar sancțiunile pentru anii 2023-2027 vor fi guvernate de acest regim și după 2027. Precedentul tranziției anterioare este relevant. În cauza C-466/24, Venshova (hotărârea din 23 octombrie 2025), privind sancțiunile pentru supradeclararea suprafețelor, Curtea de Justiție a amintit că, potrivit dispoziției tranzitorii din art. 13 al Regulamentului delegat (UE) 2022/1172, regimul de sancțiuni anterior (Regulamentul delegat nr. 640/2014) continuă să se aplice cererilor de plăți directe depuse înainte de 1 ianuarie 2023 (pct. 80).
14. Întrebări frecvente
Ce este condiționalitatea APIA?
Condiționalitatea este ansamblul de obligații (standardele GAEC, cerințele legale SMR și condiționalitatea socială) pe care trebuie să le respecte orice beneficiar de plăți directe sau de plăți anuale pe suprafață și pe animal din dezvoltare rurală. Încălcarea lor atrage reducerea totalului plăților primite în anul respectiv.
Cât poate tăia APIA din subvenție pentru o neconformitate?
Regula generală este 3% din totalul plăților. Procentul poate fi redus până la 1% (0,5% când neconformitatea a fost detectată prin monitorizarea satelitară) sau majorat până la 10% pentru consecințe grave. Repetarea atrage, ca regulă, 10%, iar intenția cel puțin 15%, putând ajunge la 100%.
Fermele de până la 10 hectare mai sunt controlate pentru condiționalitate?
Nu. Din anul de cerere 2024, exploatațiile de cel mult 10 ha sunt scutite de controale și de sancțiuni pentru condiționalitate (art. 83 alin. (2) și art. 84 alin. (4) din Regulamentul (UE) 2021/2116). Din 2026 pragul se raportează la suprafața eligibilă. Exploatațiile de până la 30 ha sunt scutite, din 2026, de sancțiunile pentru GAEC 7.
Răspund pentru un incendiu pe care nu l-am provocat?
Nu, dacă dovedești că fapta nu îți este imputabilă. Sancțiunea presupune neglijență sau intenție. Proba trebuie constituită însă înainte de controlul APIA, prin raportul de intervenție ISU sau printr-o plângere la poliție.
Pot fi sancționat pentru o neconformitate de acum câțiva ani?
Da, dar numai dacă neconformitatea este constatată în termen de 3 ani calendaristici consecutivi, socotiți de la anul în care s-a produs, inclusiv (art. 8 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) 2022/1172). Reducerea se calculează pe plățile anului în care s-a produs neconformitatea și se reține din plățile anului în care a fost constatată. Pentru recuperările de sume deja plătite operează însă termenul de prescripție de 4 ani din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95.
Cum contest o decizie de plată prin care APIA a aplicat o reducere pentru condiționalitate?
Prin plângere prealabilă la centrul APIA emitent, în 30 de zile de la comunicare. Urmează acțiunea în contencios administrativ la tribunal, în termen de 6 luni. Dacă APIA a emis un titlu de creanță pentru recuperarea unor sume deja plătite, contestația se depune la emitent în 30 de zile calendaristice, termenul fiind de decădere.
Ce înseamnă condiționalitatea socială pentru un fermier care are angajați?
Din 1 ianuarie 2025, încălcările legislației muncii și a securității și sănătății în muncă, constatate de inspectoratul teritorial de muncă și sancționate contravențional, sunt comunicate APIA. Ele atrag o reducere a plăților PAC, pe lângă sancțiunea contravențională.
Concluzii
Condiționalitatea din PAC 2023-2027 a devenit, după simplificările din 2024 și 2025, un sistem mai îngust ca sferă și mai precis ca mecanism. Fermele mici au ieșit din aria controalelor. Fermele ecologice beneficiază de o prezumție de conformitate. GAEC 7 nu mai sancționează exploatațiile de până la 30 ha.
Pentru exploatațiile medii și mari, riscul s-a concentrat însă, nu a dispărut. Sancțiunea se aplică asupra totalului plăților, se poate calcula pe ani anteriori și crește în trepte abrupte prin repetare și intenție.
Trei reguli rezumă abordarea corectă:
- Proba se construiește înainte de control, nu după.
- Prima constatare se evaluează după impactul ei asupra anilor următori, nu doar după suma reținută.
- Riscul creat de terți se gestionează prin contract.
Societatea Civilă de Avocați Zandomeni asistă fermieri și societăți agricole în procedurile cu APIA și cu celelalte autorități de control: de la analiza raportului de control și formularea plângerii prealabile, până la acțiunea în contencios administrativ și contestarea titlurilor de creanță.
Articolul are caracter informativ, reflectă legislația și jurisprudența la data de 30 octombrie 2026 și nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.