Fermier activ sau nu? Condițiile de eligibilitate APIA explicate pe înțelesul tuturor

Fiecare primăvară aduce aceeași întrebare la ghișeele APIA și în birourile avocaților: „Sunt fermier activ sau nu?”. Răspunsul nu este o formalitate. De el depinde dacă cererea unică de plată intră în calcul sau este respinsă din start, oricât de bine ar fi lucrat terenul. Iar din campania 2027 miza crește: pentru terenul arabil nu va mai fi suficient să declarați parcela, va trebui să dovediți cu acte că ați înființat și întreținut cultura.

Articolul de față explică, fără jargon inutil, ce înseamnă „fermier activ” în sistemul plăților directe din perioada 2023-2027, ce documente trebuie pregătite, unde greșesc cel mai des solicitanții și cum se poate apăra un fermier atunci când APIA îi contestă această calitate. Informațiile reflectă legislația în vigoare la 29 octombrie 2026.

Pe scurt: ce trebuie să rețineți

• Calitatea de fermier activ este o condiție de acces, nu o condiție de plată pe parcelă. Dacă nu o aveți, nu primiți plăți directe, indiferent de suprafață.
• Pragul de 5.000 de euro împarte solicitanții în două grupe. Cine ar fi avut dreptul, în anul anterior, la plăți directe de cel mult 5.000 de euro este considerat fermier activ fără alte dovezi.
• Peste 5.000 de euro, trebuie să dovediți că aveți dreptul să desfășurați activitate agricolă (adeverință de la primărie, extras din baza națională de date pentru animale, certificat ONRC sau actul constitutiv, după caz).
• Peste 5.000 de euro și până la 50 de hectare, se adaugă un test al veniturilor: plățile directe trebuie să reprezinte cel puțin 5% din veniturile neagricole sau veniturile agricole cel puțin o treime din veniturile totale.
• Termenul pentru actele privind veniturile este 31 ianuarie a anului următor anului de cerere. Dacă îl ratați, nu sunteți eligibil.
• Din campania 2027, pentru terenul arabil, se cer dovezi de înființare și întreținere a culturii (documente de achiziție a semințelor și a inputurilor, procese-verbale interne de înființare a culturii, bonuri de consum, documente ale prestatorilor de lucrări), depuse până la 31 august a anului de cerere.
• Calitatea de fermier activ nu înlocuiește celelalte condiții: suprafața minimă de 1 hectar, parcela minimă, terenul aflat la dispoziția dumneavoastră, activitatea agricolă minimă și interdicția condițiilor create artificial.

De unde vine noțiunea de „fermier activ”

Regula europeană

Politica agricolă comună (PAC) are un principiu simplu: banii pentru sprijinul venitului trebuie să ajungă la cei care fac agricultură, nu la cei care doar dețin terenuri. Regulamentul (UE) 2021/2115 privind planurile strategice PAC spune, încă din considerentul 19, că sprijinul pentru venit ar trebui direcționat spre fermierii activi.

Norma propriu-zisă este articolul 4 alineatul (5) din același regulament. În esență, textul obligă fiecare stat membru să definească „fermierul activ” în planul său strategic, astfel încât sprijinul să meargă numai la persoanele fizice sau juridice care desfășoară cel puțin un nivel minim de activitate agricolă. Statele aleg criterii obiective și nediscriminatorii, de exemplu un test al veniturilor, factorii de muncă din fermă, obiectul de activitate sau înscrierea în registre agricole. Regulamentul le permite, totodată, să considere automat activi fermierii care au primit plăți directe sub un anumit plafon, plafon care nu poate depăși 5.000 de euro.

Prin urmare, nu există o definiție europeană unică. Există un cadru european și o definiție națională, iar diferențele dintre state sunt mari.

Regula românească

România a ales varianta prevăzută în Planul Strategic PAC 2023-2027, pusă în aplicare prin Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 (cadrul general de implementare a intervențiilor din sectoarele vegetal și zootehnic, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat), al cărei articol 5 alineatul (1) trimite, pentru definiție, la secțiunea 4.1.4 „Fermier activ” din Planul strategic, și, la nivel de detaliu, prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 106/2024, care stabilește criteriile de eligibilitate, condițiile și documentele justificative pentru aceste intervenții, începând cu anul 2024. Ordinul a fost modificat de mai multe ori, cel mai recent prin Ordinul MADR nr. 44/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 152 din 27 februarie 2026.

Regulile despre fermierul activ se află în Capitolul III din Ordinul nr. 106/2024, la articolele 18-25¹. Le vom parcurge pe rând, în ordinea în care le aplică APIA.

Trei noțiuni care se confundă des

Înainte de a intra în detalii, merită făcută o distincție pe care multe cereri respinse o ignoră. Calitatea de fermier activ, eligibilitatea suprafeței și dreptul efectiv la plată sunt trei verificări diferite. Le puteți trece pe primele două și să pierdeți totuși plata la a treia.

Verificarea	Întrebarea la care răspunde	Ce se întâmplă dacă nu e îndeplinită
Fermier activ	Este solicitantul o persoană care face, în mod real, agricultură?	Nu primește plăți directe pentru nicio suprafață
Eligibilitatea cererii și a suprafeței	Are minimum 1 ha, parcele de dimensiunea minimă, teren aflat la dispoziție, activitate agricolă minimă?	Suprafețele neconforme nu se plătesc; cererea poate fi respinsă integral
Condițiile specifice ale fiecărei intervenții	Respectă regulile eco-schemei, ale sprijinului cuplat, ale condiționalității?	Reduceri, excluderi sau sancțiuni pe intervenția respectivă

Cu alte cuvinte, calitatea de fermier activ este poarta de intrare. Restul condițiilor contează doar după ce ați trecut de ea.

Primul filtru: pragul de 5.000 de euro

Regula

Potrivit articolului 18 alineatul (1) din Ordinul nr. 106/2024, persoanele fizice sau juridice care, în anul anterior de plată, ar fi avut dreptul la plăți directe de cel mult 5.000 de euro sunt fermieri activi și pot primi plăți directe. Pentru ele nu se cer alte dovezi privind această calitate.

Două detalii fac diferența în practică.

Primul: contează suma la care ați fi avut dreptul, nu suma încasată. Textul (articolul 18 alineatul (1) și articolul 19 alineatul (1)) vorbește despre plățile la care fermierul „ar fi avut dreptul” pentru anul anterior; o plată întârziată sau neîncasată încă nu schimbă reperul. Articolul 18 alineatul (4) precizează, în plus, că testul anului anterior se aplică atât fermierilor care au depus cerere în acel an, cât și celor care nu au depus.

Al doilea: noii solicitanți nu scapă de calcul. Pentru cine nu a depus cerere în anul anterior, articolul 19 alineatul (2) stabilește o sumă estimată: numărul de hectare eligibile declarate înmulțit cu plata medie națională pe hectar. Media se obține împărțind plafonul național pentru plăți directe, stabilit prin decizia Comisiei Europene, la totalul hectarelor eligibile declarate la nivel național (articolul 19 alineatul (3)).

Un exemplu de calcul

Să presupunem, cu o cifră ipotetică folosită doar pentru ilustrare, că plata medie națională ar fi de 200 de euro pe hectar. Un fermier nou care declară 20 de hectare ar avea o sumă estimată de 4.000 de euro și ar fi considerat automat fermier activ. Unul care declară 30 de hectare ar ajunge la 6.000 de euro și ar trebui să treacă și filtrele următoare.

Media reală diferă de la an la an, așa că pragul în hectare se mută odată cu ea. Cine se află aproape de limită trebuie să se pregătească pentru varianta mai exigentă.

Al doilea filtru: dovada dreptului de a desfășura activitate agricolă

Pentru solicitanții care depășesc 5.000 de euro, articolul 18 alineatul (2) cere dovada că pot desfășura activitate agricolă. Documentul depinde de forma de organizare.

Cine este solicitantul	Documentul care dovedește dreptul de a desfășura activitate agricolă
Persoană fizică	Adeverință eliberată de primărie conform înscrisurilor din registrul agricol (Anexa nr. 5 la ordin) și/sau extras din Baza Națională de Date (BND) a ANSVSA, pentru crescătorii de animale
PFA, întreprindere individuală, întreprindere familială	Certificat constatator ONRC din care rezultă activitatea agricolă
Societăți, cooperative și alte persoane juridice înregistrate la ONRC	Certificat constatator ONRC din care rezultă activitatea agricolă
Alte persoane juridice (asociații, fundații, unități de cult, instituții publice, unități de învățământ etc.)	Actul de înființare, actul constitutiv, statutul ori actul normativ sau regulamentul de organizare și funcționare, în care se menționează în mod expres că desfășoară activități agricole

Pentru ultima categorie, Ordinul nr. 44/2026 a reformulat textul, cerând ca activitatea agricolă să fie menționată „în mod expres” în actul de înființare sau în statut. Este o schimbare cu efect concret: un statut de asociație care vorbește generic despre „dezvoltare rurală” sau „protecția mediului” nu mai este suficient. Asociațiile de proprietari de pășuni, parohiile care lucrează terenuri și școlile cu ferme didactice ar trebui să-și verifice actele constitutive înainte de campania următoare și, dacă e cazul, să le modifice.

Ce înseamnă „activitate agricolă” pentru ONRC

Articolul 22 alineatul (3), în forma dată de Ordinul MADR nr. 42/2025, trimite, pentru codurile CAEN ale activității agricole, la Ordinul președintelui INS nr. 377/2024 (CAEN Rev. 3, în vigoare de la 1 ianuarie 2025), diviziunea 01, grupele 011-016 (cultivarea plantelor nepermanente și permanente, înmulțirea plantelor, creșterea animalelor, activități mixte și activități auxiliare agriculturii). O societate care are aceste coduri înregistrate poate face dovada cerută de alineatul (2). Este util ca certificatul constatator să reflecte codurile din noua clasificare, pentru a evita discuții inutile la verificare.

Al treilea filtru: testul veniturilor pentru fermele de până la 50 de hectare

Regula

Aici apar cele mai multe dificultăți. Potrivit articolului 18 alineatul (3), fermierii care exploatează maximum 50 de hectare solicitate eligibile sunt fermieri activi dacă îndeplinesc cerințele de la alineatul (2) și fac, în plus, dovada unui nivel minim de activitate agricolă. Cum alineatul (1) îi consideră activi pe cei de sub prag, testul îi privește, în practică, pe fermierii care depășesc 5.000 de euro. Îndepliniți condiția dacă, în ultimul an fiscal pentru care există date verificabile, se întâmplă cel puțin unul dintre următoarele:

1. cuantumul anual total al plăților directe reprezintă cel puțin 5% din veniturile totale obținute din activități neagricole; sau
2. veniturile din activități agricole reprezintă cel puțin o treime din veniturile totale.

Cele două variante sunt alternative. Este suficient să treceți una dintre ele.

Ce venituri se iau în calcul

Articolul 24 răspunde la câteva întrebări care, în practică, generează dispute:

• veniturile neagricole totale se obțin scăzând veniturile agricole din veniturile totale;
• sprijinul primit din fonduri europene agricole (FEGA și FEADR) intră la veniturile agricole;
• intră tot la veniturile agricole și veniturile din procesarea produselor agricole din propria exploatație (de exemplu, brânza din laptele propriu sau vinul din strugurii proprii);
• „venituri” înseamnă venituri brute, înainte de deducerea cheltuielilor și a impozitelor.

Două exemple

Exemplul 1. Un PFA exploatează 40 de hectare. În ultimul an fiscal verificabil a avut venituri totale de 300.000 de lei, din care 60.000 de lei din agricultură (inclusiv subvenții) și 240.000 de lei din activități neagricole. Plățile directe la care are dreptul sunt de 30.000 de lei.

• Testul 5%: 30.000 / 240.000 = 12,5%. Trece.
• Testul unei treimi: 60.000 / 300.000 = 20%. Nu trece, dar nu mai contează, pentru că a trecut primul test.

Exemplul 2. O societate comercială are ca activitate principală construcțiile și exploatează 45 de hectare. Veniturile totale sunt de 5.000.000 de lei, din care 150.000 de lei agricole. Plățile directe sunt de 30.000 de lei.

• Testul 5%: 30.000 / 4.850.000 = 0,6%. Nu trece.
• Testul unei treimi: 150.000 / 5.000.000 = 3%. Nu trece.

Societatea nu este fermier activ, deși lucrează efectiv cele 45 de hectare. Este exact situația pe care regula europeană a vrut să o excludă: activitatea agricolă este, din punct de vedere economic, marginală în raport cu restul afacerii.

Ce acte depuneți și până când

Articolul 20 stabilește documentele:

• persoanele fizice, PFA, II și IF depun o adeverință ANAF privind veniturile totale și veniturile din activități agricole pentru ultimul an fiscal disponibil, dacă APIA nu poate verifica aceste date direct în baza ANAF;
• persoanele juridice și celelalte entități depun o adeverință privind veniturile, întocmită pe baza ultimelor situații financiare disponibile, după modelul din Anexa nr. 9 la ordin.

Potrivit articolului 21, documentele se pot depune odată cu cererea unică sau ulterior, dar nu mai târziu de 31 ianuarie a anului următor anului de cerere. Pentru campania 2026, termenul este deci 31 ianuarie 2027.

Și peste 50 de hectare?

Textul articolului 18 alineatul (3) leagă testul veniturilor de fermele de până la 50 de hectare. Fermierii care exploatează mai mult și depășesc pragul de 5.000 de euro trebuie, în principiu, să facă dovada de la alineatul (2). Atenție însă la lista negativă, prezentată mai jos, care se aplică indiferent de suprafață, și la noile dovezi din 2027, care privesc toate exploatațiile cu teren arabil.

Lista negativă: activitățile care atrag suspiciunea

Articolul 23 și Anexa nr. 10 la ordin enumeră activități considerate neagricole, de exemplu: administrarea aeroporturilor, serviciile de transport, alimentarea cu apă, activitățile imobiliare, construcțiile, administrarea penitenciarelor sau administrația publică locală.

Regula este următoarea (articolul 23 alineatul (2)): persoanele juridice și formele asociative care depășesc 5.000 de euro, precum și cei care depun pentru prima dată cererea, dacă desfășoară astfel de activități, sunt fermieri activi numai dacă trec unul dintre cele două teste ale veniturilor de la articolul 18 alineatul (3).

În practică, lista negativă funcționează ca o prezumție că agricultura nu este afacerea dumneavoastră principală. Prezumția poate fi răsturnată, dar numai cu cifre.

Situații speciale: prima cerere și schimbarea formei de organizare

Prima cerere

Pentru cei care depun cerere pentru prima dată, ordinul simplifică dovada:

• persoanele juridice sunt fermieri activi dacă prezintă dovada înregistrării la ONRC cu activitate agricolă sau, pentru celelalte forme de organizare, actul constitutiv sau statutul în care activitatea agricolă este menționată expres (articolul 18 alineatul (5), în forma dată de Ordinul nr. 44/2026);
• persoanele fizice, PFA, II și IF prezintă adeverința din registrul agricol pentru anul de cerere, iar crescătorii de animale fără teren pot folosi extrasul din BND (articolul 18 alineatul (6)).

Schimbarea formei de organizare

Mulți fermieri trec, în timp, de la persoană fizică la PFA sau la societate. Pentru fermierii persoane fizice cu plăți de peste 5.000 de euro, articolul 22 cere ca schimbarea să fie notificată la APIA, cu documentul corespunzător noii forme (adeverință din registrul agricol, extras BND sau certificat ONRC). Documentele se depun cel târziu la 31 ianuarie a anului următor anului de cerere (articolul 22 alineatul (4)). O schimbare de formă nenotificată este o sursă clasică de neconcordanțe între cerere, registrul agricol și ONRC, iar neconcordanțele duc la verificări suplimentare și întârzieri la plată.

Noutatea care schimbă jocul: dovezile de activitate din campania 2027

Ce prevede noul articol 25¹

Ordinul nr. 44/2026 a introdus în Ordinul nr. 106/2024 un articol nou, 25¹. Începând cu campania 2027, pentru a dovedi calitatea de fermier activ, solicitanții plăților directe care exploatează teren arabil trebuie să facă dovada înființării și/sau întreținerii culturii și/sau a întreținerii terenului.

Documentele se depun cel târziu până la 31 august a anului de cerere. Ordinul enumeră următoarele documente (articolul 25¹ alineatul (2)):

• documente de achiziție pentru semințe sau material săditor;
• documente de achiziție pentru inputuri: semințe, material săditor, pesticide, amendamente, îngrășăminte, motorină, apă;
• procese-verbale interne de înființare a culturii (lucrările efectuate, semințele sau materialul săditor folosite, data semănatului sau a plantării);
• bonuri de consum sau note de recepție care arată utilizarea inputurilor;
• documente emise de un terț privind prestarea lucrărilor de înființare sau întreținere a culturii ori de întreținere a terenului.

De ce contează

Până acum, dovada calității de fermier activ era, pentru majoritatea solicitanților, una documentară „la nivel de persoană”: cine sunteți, ce coduri CAEN aveți, ce venituri ați realizat. Noul articol mută verificarea la nivel de teren: ce ați făcut efectiv pe parcelă. Este o schimbare de filozofie, care urmărește să elimine cererile pentru terenuri declarate, dar nelucrate.

Clarificările ministerului

Organizații ale fermierilor au cerut ministerului lămuriri, pentru că textul era interpretat diferit. Întrebările practice erau, în esență, trei: dacă documentele se cer cumulativ sau alternativ, ce face fermierul care folosește sămânță din producția proprie și ce dovezi poate aduce cel care lucrează exclusiv cu utilaje proprii, fără facturi de servicii.

Ministerul Agriculturii a transmis public, la sfârșitul lui iulie 2026, că:

• nu toate documentele din listă sunt obligatorii; este suficientă prezentarea a cel puțin unui document relevant;
• cerința privind semințele certificate rămâne aplicabilă exclusiv intervențiilor de sprijin cuplat din sectorul vegetal, deci sămânța din producția proprie poate fi folosită în continuare;
• prevederile privind dovedirea calității de fermier activ vor fi modificate înainte de campania 2027, după consultarea organizațiilor reprezentative din sector.

La 30 octombrie 2026, modificarea anunțată nu fusese încă publicată. Până la publicarea ei, recomandarea prudentă este să tratați lista ca pe un set de dovezi care trebuie să se susțină reciproc, nu ca pe un formular de bifat.

O întrebare deschisă: se aplică și sub 5.000 de euro?

Textul articolului 25¹ se referă la „solicitanții plăților directe” care exploatează teren arabil și nu face, în forma publicată, o distincție expresă după pragul de 5.000 de euro. În același timp, articolul 18 alineatul (1) continuă să spună că fermierii sub prag sunt fermieri activi. Cele două texte trebuie armonizate, iar revizuirea anunțată de minister ar trebui să lămurească raportul dintre ele. Până atunci, orice fermier care lucrează teren arabil, indiferent de mărime, are interesul să păstreze documentele de înființare și întreținere a culturilor pentru campania 2027.

Cum vă pregătiți dosarul de dovezi

Pentru o fermă mică, o factură de semințe și o fișă internă de semănat pot fi suficiente. Pentru o fermă mare, o singură factură nu acoperă sute de hectare. Dovada convingătoare leagă între ele trei tipuri de acte:

1. achiziția (factura de semințe, îngrășăminte, motorină);
2. consumul (bonul de consum sau nota de ieșire din gestiune, cu parcela și cantitatea);
3. lucrarea (fișa internă de lucrări sau factura prestatorului, cu data și parcela).

Dacă folosiți sămânță proprie, păstrați evidența recoltei din care provine, eventualele documente de condiționare și un proces-verbal intern de folosire la semănat. Dacă lucrați doar cu utilaje proprii, fișele de activitate ale utilajelor și bonurile de motorină devin principala dovadă. Fotografiile geoetichetate, făcute cu aplicația APIA, nu sunt cerute de articolul 25¹, dar pot întări dosarul.

Fermier activ nu înseamnă automat plată: celelalte condiții de eligibilitate

Calitatea de fermier activ este necesară, dar nu suficientă. Pentru sprijinul de bază pentru venit (BISS), articolul 26 din Ordinul nr. 106/2024 cere, în plus, următoarele.

Suprafața minimă și parcela minimă

• exploatația trebuie să aibă cel puțin 1 hectar de teren eligibil;
• parcela agricolă trebuie să aibă cel puțin 0,3 hectare;
• pentru sere și solarii, parcela minimă este de 0,03 hectare, iar pentru culturile permanente (vii, livezi, arbuști fructiferi etc.) de 0,1 hectare (articolul 26 alineatul (1) litera b), în forma dată de Ordinul nr. 44/2026).

Activitatea agricolă minimă

Ordinul definește activitatea agricolă ca activitatea care contribuie la producția de bunuri private și publice prin producție agricolă: cultivare, recoltare, cosire, pășunat, creșterea animalelor. Pentru pajiștile permanente, solicitantul trebuie să asigure o încărcătură de cel puțin 0,3 UVM/ha (unități vită mare pe hectar) sau să efectueze cel puțin o cosire sau o recoltare pe an, în condițiile articolului 10 din OUG nr. 34/2013 privind pajiștile permanente (utilizatorii pajiștilor asigură încărcătura minimă, iar proprietarii pajiștilor pot asigura, în locul ei, cosirea cel puțin o dată pe an). Pentru pajiștile situate la peste 1.800 de metri altitudine, activitatea minimă este pășunatul cu încărcătura de cel puțin 0,3 UVM/ha în perioada de pășunat.

Articolul 3 alineatul (5) este categoric: persoanele care nu desfășoară activitate agricolă nu sunt eligibile la plată pentru suprafețele sau animalele neconforme.

Terenul trebuie să se afle la dispoziția dumneavoastră

Articolul 5 din ordin cere documente care dovedesc utilizarea legală a terenului: adeverința din registrul agricol pentru anul de cerere, contractele de închiriere, concesiune sau comodat încheiate cu unitatea administrativ-teritorială, contractele cu Agenția Domeniilor Statului sau cu alte entități de drept public, după caz. Suprafețele pentru care aceste documente nu sunt prezentate până la termenul-limită de depunere sunt neeligibile (articolul 5 alineatul (9)).

Potrivit articolului 6 alineatul (1) litera l) din HG nr. 1.571/2022, documentele care dovedesc că terenul se află la dispoziția fermierului, inclusiv adeverința din registrul agricol, trebuie încheiate înainte de depunerea cererii și trebuie să fie valabile la data depunerii ei. Adeverințele din registrul agricol sunt transmise de primării la solicitarea APIA (articolul 3 alineatul (3) din Ordinul MADR nr. 67/2026 privind formularul cererii de plată pentru anul 2026). Ce trebuie să conțină contractul prin care terenul ajunge la dispoziția fermierului arată articolul despre contractul de arendă și subvenția APIA.

Termenele campaniei

Pentru 2026, cererile unice de plată s-au depus între 16 martie și 5 iunie 2026 inclusiv (articolul 2 din Ordinul MADR nr. 67/2026 și articolul 3 din Ordinul nr. 106/2024, în forma modificată prin Ordinul nr. 44/2026). Ordinul nr. 106/2024 prevede expres că cererile depuse după termen sunt inadmisibile. Cine ratează termenul pierde anul de cerere.

Condiționalitatea

Pe lângă toate acestea, fermierul trebuie să respecte condiționalitatea, adică standardele de bune condiții agricole și de mediu și cerințele legale în materie de gestionare. Nerespectarea lor nu vă scoate din categoria fermierilor activi, dar atrage reduceri ale plăților. Standardele verificate și grila reducerilor sunt prezentate în articolul despre condiționalitatea în PAC 2023-2027.

Pajiștile comunale: terenul cel mai disputat

Dacă există un domeniu în care calitatea de fermier activ, terenul aflat la dispoziție și condițiile create artificial se intersectează, acesta este pășunea comunală. Două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, ambele pronunțate pe 7 aprilie 2022 în cauze trimise de instanțe românești și privind aceeași societate, au fixat reperele. Ele interpretează regulamentele perioadei anterioare (nr. 73/2009, 1306/2013 și 1307/2013), dar raționamentul lor rămâne util și sub regulile actuale.

Cauza C-116/20, Avio Lucos (trimitere a Curții de Apel Timișoara)

O societate a concesionat de la o comună 341,70 hectare de pășune și a încheiat un contract de colaborare în participațiune cu patru persoane fizice, care și-au adus animalele la pășunat. APIA a plătit un avans, apoi a constatat că societatea nu era crescător sau proprietar de animale, așa cum cerea legislația română pentru concesionarea pășunilor comunale, și a dispus recuperarea sumelor și sancțiuni multianuale.

Curtea a reținut, în esență, că:

• dreptul Uniunii nu impune un titlu juridic formal asupra terenului; ceea ce contează este folosirea efectivă și o autonomie suficientă pentru a desfășura activitatea agricolă;
• totuși, dreptul Uniunii nu se opune unei reglementări naționale care cere dovada dreptului de folosință, dacă sunt respectate obiectivele PAC și principiul proporționalității; în cazul pășunilor comunale, cerința unui document formal nu apare ca disproporționată;
• nici condiția ca un concesionar de pășune comunală să fie crescător sau proprietar de animale nu este, în principiu, interzisă, sub rezerva verificării de către instanța națională.

Cauza C-176/20, Avio Lucos (trimitere a Curții de Apel Alba Iulia)

Aceeași societate a cerut plata pentru 170,36 hectare de pășune comunală, pe baza unui contract de concesiune și a mai multor contracte de comodat prin care proprietari de animale îi împrumutaseră animalele. APIA a respins cererea pentru nerespectarea încărcăturii minime de 0,3 UVM/ha, constatând că pășunatul era făcut, de fapt, de proprietarii animalelor.

Curtea a răspuns la trei întrebări:

1. Animalele proprii. Statele membre au o marjă de apreciere în definirea activității minime, iar dreptul Uniunii nu se opune unei reguli naționale care cere ca activitatea minimă pe pășune să fie făcută cu animale din propria exploatație (punctele 31 și 48).
2. Fermier activ cu animale împrumutate. O persoană juridică poate fi fermier activ chiar dacă folosește animale primite în comodat, cu condiția să aibă o „putere de dispoziție suficientă” asupra animalelor și „suficientă autonomie” asupra terenului pentru a-și exercita activitatea agricolă (punctele 36, 56-61 și 65). Faptul că animalele sunt împrumutate nu este, singur, decisiv.
3. Condițiile create artificial. O astfel de construcție contractuală poate fi calificată drept condiție creată artificial numai dacă sunt dovedite două elemente: un element obiectiv (un ansamblu de circumstanțe din care rezultă că, deși condițiile sunt respectate formal, scopul reglementării nu a fost atins) și un element subiectiv (intenția de a obține un avantaj creând artificial condițiile necesare). Ambele se stabilesc de instanța națională, potrivit regulilor naționale de probă (punctele 70-75).

Ce înseamnă pentru dumneavoastră

Lecția practică este dublă. Pentru fermier: contractul de concesiune și contractele cu proprietarii de animale nu sunt suficiente pe hârtie; trebuie să puteți arăta cine administrează efectiv pășunatul, cine suportă riscurile și cine ia deciziile. Pentru APIA și instanțe: simpla existență a comodatului nu dovedește frauda; autoritatea trebuie să demonstreze ambele elemente ale abuzului.

Condițiile create artificial: când „totul e în regulă pe hârtie” nu ajunge

Regula generală

Articolul 62 din Regulamentul (UE) 2021/2116 (așa-numita clauză de eludare) obligă statele membre să ia măsuri pentru ca niciun avantaj să nu fie acordat persoanelor despre care se stabilește că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru obținerea lui, contrar obiectivelor legislației agricole. Este aceeași logică pe care Curtea de Justiție o aplică de peste două decenii abuzului de drept în materie agricolă, începând cu cauza C-110/99, Emsland-Stärke, și pe care a reluat-o în C-176/20. Testul dublu și apărarea fermierului sunt explicate pe larg în articolul despre condițiile create artificial la APIA.

Exemplul fragmentării exploatațiilor

Ordinul nr. 106/2024 dă un exemplu concret pentru plata redistributivă (CRISS), acordată exploatațiilor între 1 și 50 de hectare. Articolul 30 alineatul (3) califică drept condiție creată artificial divizarea exploatațiilor după anul 2020 pentru a intra în categoria eligibilă, iar exploatațiile rezultate dintr-o astfel de fragmentare nu sunt eligibile pentru CRISS (alineatul (4)).

Articolul 32 enumeră situațiile care nu sunt considerate divizare artificială: moștenirea, vânzarea de terenuri agricole, rezilierea contractelor de închiriere, concesiune, arendă sau comodat din inițiativa locatorului, concedentului, arendatorului sau comodantului și exproprierea. Cine a împărțit exploatația din alte motive trebuie să fie pregătit să le explice și să le dovedească.

Semnale de alarmă frecvente

În practica verificărilor, APIA și organele de control privesc cu suspiciune, de regulă, situații precum:

• mai mulți membri ai aceleiași familii care declară separat parcele lucrate, de fapt, cu aceleași utilaje și de aceeași persoană;
• societăți nou înființate, cu același sediu și aceiași asociați, care preiau bucăți dintr-o exploatație mai mare;
• contracte de arendă sau comodat încheiate imediat înaintea campaniei și încetate imediat după;
• declararea de pășuni fără animale proprii sau fără un control real asupra animalelor folosite.

Niciuna dintre aceste situații nu este, prin ea însăși, ilegală. Toate pot fi, însă, punctul de plecare al unei verificări, iar sarcina de a explica realitatea economică va cădea, în practică, pe fermier.

Ce se întâmplă dacă nu sunteți considerat fermier activ

Neeligibilitatea

Consecința este stabilită direct de articolul 25 din Ordinul nr. 106/2024: fermierii care nu fac dovada calității de fermier activ prin documentele cerute de articolele 18, 20 și 21 nu sunt eligibili pentru plățile directe. Nu este o reducere procentuală și nici o sancțiune graduală. Este o excludere de la plată pentru anul respectiv.

Recuperarea sumelor deja plătite

Problema devine mai gravă atunci când lipsa calității de fermier activ este constatată după ce APIA a plătit deja avansul sau chiar plata finală. În acest caz, sumele sunt considerate plătite necuvenit și se recuperează potrivit OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene. Procedura are câteva repere importante:

• autoritatea întocmește un proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, care constituie titlu de creanță;
• pe parcursul verificărilor, persoana verificată are dreptul să își exprime punctul de vedere, care se analizează de echipa de control (articolul 21 alineatul (11)); etapa prezentării proiectului de proces-verbal, cu 5 zile lucrătoare pentru observații (alineatele (14)-(15)), nu se aplică însă titlurilor emise pentru beneficiarii APIA (alineatul (15¹));
• titlul de creanță poate fi contestat mai întâi pe cale administrativă, la autoritatea emitentă, iar decizia de soluționare a contestației se atacă apoi la instanța de contencios administrativ;
• dreptul autorității de a emite titlul de creanță este supus prescripției prevăzute de ordonanță.

Termenul de contestare este scurt: 30 de zile calendaristice de la comunicarea titlului de creanță, termen de decădere (articolul 47 din OUG nr. 66/2011), și este indicat în chiar actul comunicat. Este primul lucru care trebuie verificat la primirea unui proces-verbal de constatare. Ce cuprinde acest act și cum se contestă arată ghidul despre procesul-verbal de constatare a neregulilor APIA, iar termenul de contestare, articolul despre titlul de creanță APIA.

Efectul hotărârilor anterioare

În cauza C-116/20, Curtea de Justiție a fost întrebată și dacă autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri anterioare poate împiedica reexaminarea unei condiții de eligibilitate într-un litigiu ulterior privind recuperarea. Curtea a observat că obiectul litigiilor nu era identic, fiindcă priveau acte administrative diferite, și că instanța națională verifică întinderea autorității de lucru judecat (punctele 98-99). A răspuns însă că dreptul Uniunii se opune unei aplicări a autorității de lucru judecat care ar împiedica instanța sesizată cu actul de recuperare să examineze conformitatea cerințelor naționale cu dreptul Uniunii, doar pentru că aceleași fapte și aceeași reglementare au fost analizate într-o hotărâre definitivă anterioară (punctul 4 din dispozitiv). Pentru fermier, concluzia este practică: un proces pierdut anterior nu închide automat discuția de drept al Uniunii în litigiul privind recuperarea, dar fiecare proces trebuie pregătit cu aceeași seriozitate, pentru că faptele reținute într-o hotărâre definitivă cântăresc.

Cum vă apărați: structura unei contestații bine construite

O contestație eficientă împotriva unei decizii APIA care vă neagă calitatea de fermier activ separă clar apărările procedurale de cele de fond. Cele dintâi se analizează primele și pot duce la anularea actului fără discutarea fondului. Cele din urmă trebuie susținute document cu document.

A. Apărări procedurale

Ce verificați	De ce contează
Data comunicării actului și termenul de contestare	O contestație tardivă se respinge fără analiza fondului
Competența organului emitent și semnarea actului	Un act emis de un organ necompetent sau nesemnat de persoana împuternicită este lovit de nulitate
Motivarea în fapt și în drept	Actul trebuie să indice exact ce condiție nu este îndeplinită (pragul, dovada de la art. 18 alin. (2), testul veniturilor, termenul de la art. 21) și pe ce documente se sprijină concluzia
Respectarea dreptului de a fi ascultat	În procedura OUG nr. 66/2011, persoana verificată are dreptul să își exprime punctul de vedere pe parcursul constatării (art. 21 alin. (11)); etapa proiectului de proces-verbal nu se aplică titlurilor APIA (art. 21 alin. (151))
Prescripția dreptului de a stabili creanța	Pentru recuperări privind ani de cerere vechi, verificați dacă termenul de prescripție a fost depășit sau întrerupt

B. Apărări de fond

Argumentul	Proba care îl susține
Suma la care ați fi avut dreptul în anul anterior nu depășește 5.000 de euro	Decizia de plată pentru anul anterior, calculul hectarelor eligibile și al plății medii naționale (art. 19)
Exploatația nu depășește 50 de hectare sau, dimpotrivă, o depășește	Cererea unică, situația parcelelor din sistemul de identificare, adeverința din registrul agricol
Testul de 5% sau testul unei treimi este îndeplinit	Adeverința ANAF sau Anexa nr. 9 pe baza situațiilor financiare, cu sprijinul FEGA/FEADR inclus la veniturile agricole și cu venituri brute (art. 24)
Documentele au fost depuse în termen	Numărul și data de înregistrare la APIA, confirmarea electronică de transmitere
Activitatea agricolă este reală	Facturi, bonuri de consum, fișe de lucrări, contracte de prestări servicii, fotografii geoetichetate, evidența recoltei și a vânzărilor
Pe pășune aveți control efectiv asupra animalelor și autonomie asupra terenului	Contractele cu proprietarii animalelor, registrul de pășunat, dovada administrării pășunii și a suportării costurilor (C-176/20, pct. 56-65)
Nu există condiții create artificial	Explicarea rațiunii economice a structurii; arătarea lipsei elementului obiectiv sau subiectiv (C-176/20, pct. 70-75)
Măsura este disproporționată	Raportul dintre neregula reținută și sancțiunea aplicată; cerința de proporționalitate reafirmată în C-116/20

Regula de aur este că fiecare afirmație din contestație trebuie legată de un înscris din dosar. O contestație care spune „am lucrat terenul”, fără niciun document, are șanse mici. Una care spune „am semănat parcela 12 la 14 aprilie, conform fișei de lucrări nr. 7, cu sămânța din factura nr. 1234, consumată potrivit bonului nr. 56” obligă autoritatea să răspundă concret.

Cum ar argumenta APIA

Merită să priviți dosarul și din perspectiva autorității. APIA va susține, de regulă, că sarcina probei calității de fermier activ revine solicitantului, că termenele din ordin sunt termene de decădere și că documentele depuse după 31 ianuarie nu mai pot fi luate în considerare. În dosarele de pășune, va invoca cerința de folosire a animalelor proprii, pe care Curtea de Justiție a considerat-o compatibilă, în principiu, cu dreptul Uniunii. Strategia de apărare trebuie construită anticipând aceste argumente, nu reacționând la ele în fața instanței.

Ce urmează: simplificarea PAC și politica de după 2027

Simplificarea din 2025

Regulamentul (UE) 2025/2649 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2025, publicat în Jurnalul Oficial la 31 decembrie 2025, a modificat Regulamentele (UE) 2021/2115 și 2021/2116. Pachetul aduce, printre altele: neaplicarea sistemului de condiționalitate pentru beneficiarii plății destinate micilor fermieri, prezumția de respectare a unor standarde de mediu pentru fermele ecologice certificate, posibilitatea statelor de a extinde de la cinci la șapte ani perioada după care terenul devine pajiște permanentă și reguli care limitează controalele repetate la fața locului în același an.

Definiția fermierului activ din articolul 4 alineatul (5) nu a fost modificată prin acest pachet. Regulile românești analizate mai sus rămân, deci, aplicabile până la finalul perioadei 2023-2027.

Politica agricolă de după 2027

Propunerile legislative prezentate de Comisia Europeană în iulie 2025 pentru perioada de după 2027 renunță la definiția formală a „fermierului activ” ca noțiune distinctă. Conceptul ar urma să fie absorbit în definiția „fermierului”, construită în jurul ideii că agricultura este activitatea principală, cu posibilitatea ca statele să accepte și persoane fizice sau persoane juridice mici pentru care agricultura nu este activitatea principală, dacă ating un nivel minim de activitate agricolă. Criteriile cunoscute astăzi (ponderea veniturilor agricole, forța de muncă, obiectul de activitate, înscrierea în registre, listele negative) ar fi menționate în preambul.

Propunerile sunt încă în negociere. Ce se poate spune de pe acum este că tendința merge spre mai multă exigență privind activitatea reală, nu spre relaxare. Fermierii care își construiesc din 2026 o evidență solidă a lucrărilor vor fi pregătiți pentru orice variantă finală.

Lista de verificare înainte de campanie

Nr.	Ce verificați	Termen orientativ
1	Suma la care ați fi avut dreptul anul trecut: sub sau peste 5.000 de euro?	Înainte de depunerea cererii
2	Dacă e peste prag: aveți documentul de la art. 18 alin. (2) potrivit formei de organizare?	La depunerea cererii
3	Dacă e peste prag și sub 50 ha: treceți testul de 5% sau testul unei treimi? Ați calculat corect veniturile brute și ați inclus subvențiile la veniturile agricole?	La depunerea cererii, cel târziu 31 ianuarie a anului următor
4	Activitatea dumneavoastră principală apare în lista negativă din Anexa nr. 10?	Înainte de depunerea cererii
5	Statutul asociației, fundației sau al altei persoane juridice menționează expres activitatea agricolă?	Înainte de depunerea cererii
6	Ați notificat la APIA schimbarea formei de organizare?	Cel târziu 31 ianuarie a anului următor
7	Aveți documentele care dovedesc că terenul se află la dispoziția dumneavoastră, încheiate înainte de cerere și valabile la data depunerii ei?	Până la data-limită de depunere
8	Pe pajiști: aveți animale proprii sau control efectiv asupra lor, încărcătura minimă sau dovada cosirii?	Pe toată perioada de pășunat
9	Pentru teren arabil, din 2027: aveți dovezi de înființare și întreținere a culturii, legate între ele (achiziție, consum, lucrare)?	Cel târziu 31 august a anului de cerere
10	Structura exploatației poate fi explicată economic, fără aparența unei fragmentări artificiale?	Permanent

Întrebări frecvente

Dacă primesc sub 5.000 de euro pe an, mai trebuie să dovedesc ceva?

Pentru calitatea de fermier activ, nu: articolul 18 alineatul (1) vă consideră fermier activ. Trebuie însă să îndepliniți toate celelalte condiții de eligibilitate (suprafața minimă, terenul la dispoziție, activitatea agricolă minimă). Pentru teren arabil, din campania 2027, păstrați oricum documentele de înființare și întreținere a culturii, până când ministerul clarifică raportul dintre articolul 18 alineatul (1) și noul articol 25¹.

Sunt pensionar. Pot fi fermier activ?

Da. Legislația română nu exclude pensionarii și nu impune o limită de vârstă. Dacă vă încadrați sub pragul de 5.000 de euro, sunteți fermier activ fără alte dovezi. Dacă îl depășiți și exploatați până la 50 de hectare, intră în discuție testul veniturilor, iar adeverința ANAF va arăta veniturile totale luate în calcul; e bine să verificați cifrele înainte de depunere.

Am dat terenul în arendă. Eu sau arendașul suntem fermierul activ?

Plata se cuvine celui care are terenul la dispoziție și desfășoară pe el activitatea agricolă, adică, de regulă, arendașului. Proprietarul care a arendat terenul nu îl mai poate declara pentru plăți directe: o parcelă agricolă este utilizată de un singur fermier. Declararea aceleiași suprafețe de două persoane duce la verificări și poate întârzia sau reduce plata până la lămurirea situației.

Folosesc sămânță din producția proprie. Pierd subvenția din 2027?

Nu din acest motiv. Ministerul a precizat public că cerința semințelor certificate privește doar sprijinul cuplat din sectorul vegetal. Pentru dovada de fermier activ, păstrați evidența recoltei din care provine sămânța și un document intern de folosire la semănat.

Am o firmă de construcții care lucrează și teren agricol. Pot primi plăți directe?

Da, dar construcțiile figurează în lista negativă. Dacă depășiți pragul de 5.000 de euro, trebuie să treceți unul dintre testele veniturilor: plățile directe să reprezinte cel puțin 5% din veniturile neagricole sau veniturile agricole cel puțin o treime din total. Pentru o firmă cu cifră de afaceri mare din construcții, ambele praguri sunt greu de atins. O soluție discutată frecvent este organizarea activității agricole într-o entitate separată, dar o asemenea reorganizare trebuie să aibă substanță economică reală, altfel riscă să fie privită ca o condiție creată artificial.

Am depus adeverința ANAF în februarie. Mai am vreo șansă?

Articolul 21 fixează termenul la 31 ianuarie a anului următor anului de cerere, iar articolul 25 sancționează nerespectarea lui cu neeligibilitatea. Șansele sunt reduse, dar trebuie verificat dacă adeverința nu a fost cerută la timp și eliberată cu întârziere din motive care nu vă sunt imputabile, dacă APIA putea obține datele direct din baza ANAF (situație prevăzută de articolul 20) și dacă decizia este corect motivată.

Cine este fermierul activ pe o pășune comunală închiriată de o asociație?

Ordinul (articolul 7) prevede, în esență, două variante. Fie asociația cere plata și asigură încărcătura minimă cu animalele membrilor; atunci ea trebuie să fie fermier activ, iar dacă depășește pragul de 5.000 de euro sau depune cererea pentru prima dată, statutul ei trebuie să menționeze expres activitatea agricolă. Fie fiecare membru care asigură încărcătura cere plata pentru suprafața care îi revine, calculată proporțional cu numărul de UVM deținute la data depunerii cererii. În ambele variante se folosesc contractul asociației cu primăria și un tabel centralizator anual, vizat de primărie, cu codurile exploatațiilor din BND și suprafețele alocate.

Pot contesta decizia APIA?

Da. Decizia de plată (inclusiv cea de respingere) se atacă mai întâi cu plângere prealabilă, în 30 de zile de la comunicare (articolul 7 din Legea nr. 554/2004, la care trimite articolul 44 alineatul (5) din HG nr. 1.571/2022), iar procesul-verbal de constatare a neregulilor, cu contestație administrativă în 30 de zile (articolul 47 din OUG nr. 66/2011); urmează apoi instanța de contencios administrativ. Contestația are cele mai mari șanse atunci când este depusă în termen, separă motivele procedurale de cele de fond și se sprijină pe documente concrete.

Concluzie

Calitatea de fermier activ a fost, mulți ani, o formalitate pentru majoritatea fermierilor români: sub 5.000 de euro, nimeni nu întreba nimic; peste prag, o adeverință ANAF rezolva problema. Această epocă se încheie. Ordinul nr. 44/2026 mută verificarea de pe hârtiile despre persoana fermierului pe hârtiile despre munca de pe teren, iar jurisprudența Curții de Justiție, construită chiar pe dosare românești, arată că autoritatea și instanțele vor privi dincolo de contracte, la cine controlează efectiv terenul și animalele.

Pentru fermierul de bună-credință, răspunsul este simplu și nu costă mult: evidență ordonată, documente legate între ele și termene respectate. Pentru fermierul care primește deja o decizie nefavorabilă, cel mai important lucru este timpul: termenele de contestare sunt scurte, iar apărarea bună începe cu verificarea actului în primele zile de la comunicare.

Acest articol are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la data publicării. Nu reprezintă consultanță juridică pentru un caz concret. Regulile de detaliu ale plăților APIA se modifică frecvent, de la o campanie la alta, astfel încât situația fiecărei exploatații trebuie analizată pe documentele proprii.

Legislație și jurisprudență citate

Legislația Uniunii Europene

• Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind planurile strategice PAC, art. 4 alin. (5) și considerentul 19
• Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC, art. 62 (clauza de eludare)
• Regulamentul (UE) 2025/2649 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 decembrie 2025 de modificare a Regulamentelor (UE) 2021/2115 și 2021/2116

Legislația națională

• Hotărârea Guvernului nr. 1.571/2022 privind stabilirea cadrului general de implementare a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, art. 5, 6 și 44
• Ordinul MADR nr. 106/2024 privind modalitatea de implementare, îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, a condițiilor și altor cerințe specifice, inclusiv tipurile de documente justificative pentru intervențiile aferente sectoarelor vegetal și zootehnic din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, finanțate din Fondul european de garantare agricolă și de la bugetul de stat, începând cu anul 2024, art. 2, 3, 5, 7, 18-26 și 30-32
• Ordinul MADR nr. 44/2026 pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 106/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 152 din 27 februarie 2026 (inclusiv noul art. 25¹)
• Ordinul MADR nr. 67/2026 privind aprobarea formularului-tip al cererii de plată pentru anul 2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 193 din 12 martie 2026
• OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente, art. 10
• OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, art. 21, 45 și 46-51
• Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, art. 7
• Ordinul președintelui INS nr. 377/2024 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională – CAEN (CAEN Rev. 3)

Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene

• Hotărârea din 7 aprilie 2022, SC Avio Lucos SRL / APIA, C-116/20 (trimitere preliminară a Curții de Apel Timișoara)
• Hotărârea din 7 aprilie 2022, SC Avio Lucos SRL / APIA, C-176/20 (trimitere preliminară a Curții de Apel Alba Iulia), pct. 31, 36, 48, 56-65 și 70-75
• Hotărârea din 14 decembrie 2000, Emsland-Stärke, C-110/99