Pe scurt, pentru firmele clasate pe locul al doilea care află că primul clasat nu semnează contractul: Contrar intuiției, contractul nu trece automat la locul 2. Autoritatea este obligată să declare câștigătoare oferta următoare numai dacă primul clasat se află în forță majoră sau în imposibilitate fortuită de a executa contractul (art. 207 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). Când refuzul este nemotivat sau are la bază propria culpă a câștigătorului, regula este anularea procedurii, pentru că încheierea contractului a devenit imposibilă. Câștigătorul care refuză își pierde garanția de participare și primește un document constatator, iar locul 2 are interesul să urmărească exact motivul refuzului.
Ce pierde câștigătorul care refuză semnarea?
Autoritatea are obligația de a încheia contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câștigătoare (art. 143 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016). Câștigătorul care refuză să semneze suportă trei consecințe:
- autoritatea îi reține garanția de participare, dacă refuză să semneze în perioada de valabilitate a ofertei, la fel ca atunci când nu constituie garanția de bună execuție (art. 37 alin. (1) lit. b) și c) din Norme);
- refuzul nemotivat este asimilat încălcării grave a obligațiilor contractuale care poate duce la excludere din proceduri viitoare (art. 144 din Norme, cu trimitere la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016);
- autoritatea emite un document constatator în 14 zile de la data la care ar fi trebuit încheiat contractul (art. 166 alin. (2) din Norme).
Excluderea nu este însă automată. Tribunalul București, printr-o sentință din 26 februarie 2024, a menținut documentul constatator emis unui câștigător care nu s-a prezentat la semnare, dar a reținut că existența documentului nu conduce automat la excluderea din procedurile viitoare: autoritatea care organizează procedura următoare trebuie să evalueze ea însăși situația, proporțional. Regulile de reținere a garanției de participare și apărările ofertantului sunt tratate într-un articol de pe zandomeni.eu.
Primește contractul ofertantul de pe locul 2?
Doar într-un singur caz. Dacă autoritatea nu poate încheia contractul cu câștigătorul pentru că acesta se află într-o situație de forță majoră sau în imposibilitate fortuită de a executa contractul, autoritatea are obligația să declare câștigătoare oferta clasată pe locul următor, dacă aceasta există și este admisibilă (art. 207 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). Dacă nu există o asemenea ofertă, procedura se anulează (art. 207 alin. (3) și art. 212 alin. (1) lit. e)).
În orice alt caz, încheierea contractului devine imposibilă, iar autoritatea are obligația să anuleze procedura (art. 212 alin. (1) lit. c)). A.N.A.P. a formulat regula astfel într-o speță din biblioteca sa (nr. 421): anularea este regula generală, iar atribuirea către locul doi este excepția, condiționată de forța majoră sau de imposibilitatea fortuită pe care trebuie să o demonstreze câștigătorul.
Practica a aplicat strict excepția. Într-o speță din 2020, câștigătorul unei licitații pentru grupuri electrogene a refuzat semnarea, invocând întârzierea furnizorului de motoare. Autoritatea a anulat procedura, iar ofertantul de pe locul 2 a cerut să i se atribuie contractul. C.N.S.C., prin Decizia nr. 1917 din 20 octombrie 2020, și apoi Curtea de Apel București, care a respins plângerea, au reținut că întârzierea furnizorului putea fi prevăzută la data ofertei, pandemia începuse deja, deci era vorba de culpa câștigătorului, nu de un caz fortuit. În lipsa forței majore sau a cazului fortuit, singura soluție legală a fost anularea.
| Motivul refuzului | Ce urmează | Temei |
|---|---|---|
| Forță majoră sau imposibilitate fortuită, cu ofertă admisibilă pe locul 2 | contractul se atribuie locului 2 | art. 207 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 |
| Forță majoră sau imposibilitate fortuită, fără ofertă admisibilă pe locul 2 | anularea procedurii | art. 207 alin. (3), art. 212 alin. (1) lit. e) |
| Refuz nemotivat sau din culpa câștigătorului | anularea procedurii | art. 212 alin. (1) lit. c); speța A.N.A.P. nr. 421 |
| Câștigătorul refuză să prelungească valabilitatea ofertei | oferta devine inacceptabilă; după caz, anulare | art. 137 alin. (2) lit. i) din Norme |
De ce contează cine dovedește forța majoră?
Excepția depinde de o calificare juridică: forța majoră este un eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil, iar cazul fortuit este un eveniment care nu putea fi prevăzut și nici împiedicat de cel care ar fi răspuns (art. 1351 alin. (2)-(3) din Codul civil). Probleme comerciale obișnuite, cum ar fi un furnizor care întârzie, creșterea prețurilor sau o ofertă calculată greșit, nu intră de regulă în aceste noțiuni.
Pentru locul 2 apare un paradox. Ofertantul clasat al doilea are interes ca refuzul câștigătorului să fie calificat drept forță majoră, pentru că numai așa primește contractul. Câștigătorul, la rândul lui, are interes să invoce forța majoră, pentru că astfel își poate apăra garanția de participare și poate evita documentul constatator. Autoritatea este cea care analizează motivele, iar decizia ei poate fi contestată de oricare dintre ei.
Ce poate face concret ofertantul de pe locul 2?
Primul pas este informarea. Locul 2 cere acces la dosar, inclusiv la corespondența dintre autoritate și câștigător privind semnarea, pentru a afla motivul exact al refuzului (art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016).
Apoi, opțiunile depind de decizia autorității:
- dacă autoritatea anulează procedura deși câștigătorul a dovedit o situație reală de forță majoră sau de imposibilitate fortuită, locul 2 poate contesta anularea și cere declararea ofertei sale drept câștigătoare;
- dacă autoritatea întârzie semnarea pentru a ajunge artificial la anulare, poate invoca interdicția expresă din Norme: autoritatea nu are dreptul să amâne încheierea contractului cu scopul de a crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii (art. 145 din Norme);
- dacă autoritatea îl declară câștigător, locul 2 trebuie să prezinte documentele justificative pentru calificare, în termenul de până la 7 zile lucrătoare (art. 196 alin. (2) din Legea nr. 98/2016).
Termenul de contestare este de 10 zile de la luarea la cunoștință peste pragurile europene și de 7 zile sub praguri (art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016).
Ce înseamnă valabilitatea ofertei pentru locul 2?
Oferta clasată pe locul 2 poate fi luată în considerare doar dacă este încă valabilă. Dacă perioada de valabilitate se apropie de sfârșit, autoritatea poate cere ofertanților prelungirea ofertei și a garanției de participare. Refuzul de a prelungi face oferta inacceptabilă (art. 137 alin. (2) lit. i) din Norme).
Pentru locul 2, decizia de a prelungi este una de calcul: prelungirea păstrează șansa contractului, dar menține și prețul ofertat. O firmă care știe că nu mai poate executa la prețul inițial face mai bine să refuze prelungirea decât să ajungă ea însăși în situația câștigătorului care refuză semnarea.
Cum poate locul 2 să-și crească șansele înainte de refuz?
Cea mai sigură cale de a obține contractul nu este așteptarea refuzului, ci contestarea ofertei câștigătoare atunci când există motive. Dacă oferta primului clasat este respinsă ca neadmisibilă, locul 2 devine primul clasat, fără să depindă de forța majoră. Clasamentul nu stabilește singur câștigătorul, pentru că urmează verificarea documentelor justificative, iar ofertanții de pe locurile următoare își păstrează interesul de a contesta ofertele clasate deasupra lor.
Întrebări frecvente
Dacă primul clasat nu semnează, autoritatea trebuie să-mi dea mie contractul?
Numai dacă refuzul se datorează forței majore sau imposibilității fortuite, iar oferta ta este admisibilă (art. 207 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). În celelalte cazuri, autoritatea anulează procedura (art. 212 alin. (1) lit. c)).
Ce pierde câștigătorul care refuză semnarea?
Garanția de participare (art. 37 alin. (1) lit. c) din Norme) și primește un document constatator, iar refuzul nemotivat poate fi luat în considerare la excluderea din proceduri viitoare (art. 144 din Norme), fără ca excluderea să fie automată.
Pot contesta anularea procedurii după refuzul câștigătorului?
Da, în 10 sau 7 zile de la luarea la cunoștință (art. 8 alin. (1) din Legea nr. 101/2016). Contestația are șanse dacă poți arăta că refuzul se datorează unei situații reale de forță majoră sau de imposibilitate fortuită.
Autoritatea îmi cere să prelungesc oferta. Sunt obligat?
Nu, dar refuzul face oferta inacceptabilă (art. 137 alin. (2) lit. i) din Norme). Prelungește doar dacă poți executa contractul la prețul ofertat.
Am vreo protecție dacă autoritatea amână semnarea ca să anuleze procedura?
Da. Normele interzic amânarea încheierii contractului cu scopul de a crea circumstanțe artificiale de anulare (art. 145 din Norme). O anulare obținută astfel poate fi contestată.
Cum vă putem ajuta
SCA Zandomeni asistă ofertanții clasați pe locurile următoare în situațiile în care câștigătorul nu semnează: acces la dosar și la corespondența privind semnarea, analiza motivelor refuzului, contestarea anulării sau a deciziilor privind atribuirea. Lucrăm cu clienți din toată țara, iar analiza pornește de la documentele concrete ale procedurii.
Articolul are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la 24.10.2026. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.