Pe scurt, pentru ofertanții care vor să vadă oferta câștigătoare și pentru cei care vor să-și protejeze propria ofertă: Legea protejează doar informațiile din propunerea tehnică, din propunerea financiară și din justificările de preț sau cost care sunt indicate și dovedite ca date personale, secrete tehnice sau comerciale ori drepturi de proprietate intelectuală, iar dovada trebuie atașată ofertei (art. 57 alin. (1) și (4) din Legea nr. 98/2016). Simpla declarație nu ajunge: Curtea de Apel București a verificat dovada în doi pași, iar Curtea de Apel Iași a obligat o autoritate să dea acces la o ofertă protejată doar printr-o clauză contractuală. Tot ce nu este confidențial se consultă în cel mult o zi lucrătoare de la cerere.
Ce poate fi declarat confidențial într-o ofertă?
Autoritatea are obligația de a nu dezvălui informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și fundamentările sau justificările de preț ori cost pe care operatorii economici le indică și le dovedesc ca fiind confidențiale, pentru că sunt (art. 57 alin. (1) din Legea nr. 98/2016):
- date cu caracter personal;
- secrete tehnice sau comerciale;
- informații protejate de un drept de proprietate intelectuală.
Caracterul confidențial se aplică numai datelor indicate și dovedite. Din 2020, legea cere expres ca informațiile declarate confidențiale să fie însoțite de dovada care le conferă acest caracter, dovadă care devine anexă la ofertă; fără ea, protecția nu se aplică (art. 57 alin. (4), introdus prin O.U.G. nr. 114/2020).
Pentru ofertant, consecința practică este că declarația generală „întreaga ofertă este confidențială” nu mai are valoare. Trebuie indicate concret paginile, secțiunile sau datele protejate și explicat, cu documente, de ce sunt secrete: de exemplu, o soluție tehnică proprie, o structură de cost negociată cu furnizorii sau un know-how protejat prin măsuri interne.
Ce nu poate fi ascuns?
Protecția nu acoperă informațiile pe care autoritatea are obligația să le facă publice. Ea nu afectează anunțul de atribuire și nici comunicarea rezultatului către ofertanți (art. 57 alin. (2) din Legea nr. 98/2016), care cuprinde, pentru ofertantul admisibil necâștigător, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei câștigătoare și numele câștigătorului (art. 215 alin. (2) lit. c)).
Mai mult, după comunicarea rezultatului, orice ofertant are acces neîngrădit, în cel mult o zi lucrătoare de la cerere, la raportul procedurii și la informațiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare și justificările de preț sau cost (art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016). Documentele de calificare, DUAE, procesele-verbale ale comisiei și clarificările autorității nu pot fi, în principiu, ascunse sub motivul confidențialității ofertei, sub rezerva protejării datelor cu caracter personal. În aceeași zi lucrătoare trebuie acordat accesul și la părțile propunerii tehnice și ale justificărilor care nu au fost declarate și probate confidențiale.
| Informația | Poate fi protejată? | Temei |
|---|---|---|
| Secrete tehnice sau comerciale din propunerea tehnică ori financiară, dovedite | da | art. 57 alin. (1) și (4) din Legea nr. 98/2016 |
| Aceleași informații, doar declarate, fără dovadă atașată | nu | art. 57 alin. (4) |
| Numele câștigătorului și avantajele relative ale ofertei lui | nu | art. 57 alin. (2), art. 215 alin. (2) lit. c) |
| Raportul procedurii și documentele din afara propunerilor | nu | art. 217 alin. (6) |
Cine verifică dacă informațiile sunt cu adevărat confidențiale?
Practica recentă a curților de apel spune că autoritatea nu se poate rezuma la declarația ofertantului.
Curtea de Apel Iași, prin decizia nr. 525 din 7 octombrie 2024, a analizat refuzul unei autorități de a da acces la oferta clasată pe primul loc la un lot dintr-un acord-cadru pentru materiale sanitare. Câștigătorul declarase confidențiale fișele tehnice și rapoartele de testare, sprijinindu-se pe o clauză de confidențialitate din contractul cu distribuitorul său. Curtea a reținut că:
- autoritatea nu este ținută de simpla afirmație a ofertantului, ci trebuie să verifice și să valideze sau să invalideze caracterul confidențial;
- o clauză contractuală de confidențialitate nu dovedește, singură, că informațiile sunt secrete în sensul legii, dacă nu se arată concret de ce;
- refuzul nelegal al accesului încalcă transparența și lipsește contestația de efectivitate.
Curtea a admis plângerea, a anulat decizia C.N.S.C. și a obligat autoritatea să acorde acces la oferta câștigătoare, pentru informațiile necesare verificării conformității cu documentația.
Testul nu duce însă automat la acces. Curtea de Apel București, prin decizia nr. 290 din 20 septembrie 2023, a verificat în doi pași dacă informațiile din oferta câștigătoare erau dovedite ca secrete tehnice sau comerciale și dacă refuzul autorității și al C.N.S.C. era suficient motivat. În acea speță, confidențialitatea a fost găsită dovedită, iar refuzul a fost menținut.
Nici C.N.S.C. nu aplică uniform acest standard. În Decizia nr. 2973/C6/3218, 3230, 3475 din 6 octombrie 2025, Consiliul a pus la dispoziția contestatorului doar documentele nedeclarate confidențiale de ofertanți, deși acesta susținea că dovezile cerute de art. 57 alin. (4) lipseau.
Ce faci ca ofertant care vrea să vadă oferta câștigătoare?
Primul pas este cererea de acces, imediat după comunicarea rezultatului, cu solicitarea expresă a raportului, a proceselor-verbale de evaluare, a clarificărilor și a ofertei câștigătoare (art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016). Accesul poate fi cerut și în format electronic, cum a reținut Curtea de Apel Oradea în decizia nr. 463 din 6 octombrie 2023.
Dacă accesul este refuzat pe motiv de confidențialitate, contestația trebuie să atace expres și refuzul: să ceară constatarea că informațiile nu au fost dovedite ca fiind confidențiale și obligarea autorității să permită accesul. În paralel, criticile care pot fi formulate pe baza informațiilor disponibile se includ în contestație, în termen. Motivele noi aduse ulterior, chiar după studierea dosarului, sunt inadmisibile (art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016).
La C.N.S.C., accesul la dosar se face în condițiile art. 19 din Legea nr. 101/2016: documentele declarate și probate confidențiale nu se pun la dispoziție, iar cele confidențiale din oferte pot fi consultate numai cu acordul scris al ofertanților.
Curtea de Apel Iași a dat și o soluție pentru termen: când accesul a fost refuzat nelegal, ofertantul poate formula o nouă contestație, limitată la neregularitățile care nu puteau fi cunoscute din cauza refuzului, cu termenul calculat de la data accesului efectiv. Este o soluție de practică, aplicată în acea speță, nu o regulă scrisă a legii, așa că prudența cere ca toate criticile cunoscute să fie formulate în termenul inițial.
Ce faci ca ofertant care vrea să-și protejeze oferta?
Protecția se construiește la depunerea ofertei, nu în timpul contestației:
- indică precis ce informații sunt confidențiale, nu întreaga ofertă;
- atașează dovada, ca anexă la ofertă: explicația și documentele care arată de ce informațiile sunt secrete tehnice sau comerciale ori protejate de un drept de proprietate intelectuală;
- nu te baza doar pe o clauză de confidențialitate dintr-un contract cu furnizorul, care, potrivit Curții de Apel Iași, nu este suficientă singură;
- marchează explicit și vizibil documentele confidențiale (art. 19 alin. (3) din Legea nr. 101/2016).
O confidențialitate declarată prea larg are un cost: dacă autoritatea sau instanța o invalidează, oferta devine accesibilă integral concurenților, iar procedura poate fi întârziată prin contestații privind accesul.
Întrebări frecvente
Pot vedea prețul ofertei câștigătoare?
Valoarea contractului atribuit se publică în anunțul de atribuire, iar clasamentul rezultă din raportul procedurii. Elementele detaliate ale propunerii financiare și justificările de preț pot fi protejate doar dacă au fost indicate și dovedite ca secrete comerciale (art. 57 alin. (1) și (4) din Legea nr. 98/2016).
Este suficientă o declarație de confidențialitate semnată de ofertant?
Nu. Legea cere dovada atașată ofertei (art. 57 alin. (4)), iar Curtea de Apel Iași a reținut că autoritatea trebuie să verifice și nu poate fi ținută de simpla afirmație a ofertantului.
În cât timp trebuie să-mi dea autoritatea acces la dosar?
În cel mult o zi lucrătoare de la cerere, după comunicarea rezultatului (art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016).
Ce fac dacă mi se refuză accesul la oferta câștigătoare?
Contestă în termen și refuzul, cerând obligarea autorității să permită accesul, și formulează în aceeași contestație toate criticile pe care le poți susține cu informațiile disponibile.
Pot cere C.N.S.C. să-mi arate documentele confidențiale?
Consiliul nu pune la dispoziție documentele declarate și probate confidențiale, iar cele din oferte pot fi consultate numai cu acordul scris al ofertantului (art. 19 alin. (1) și (3) din Legea nr. 101/2016). Poți contesta însă chiar caracterul confidențial, dacă dovada lipsește.
Cum vă putem ajuta
SCA Zandomeni asistă ofertanții în ambele situații: redactarea declarațiilor de confidențialitate și a dovezilor care le susțin, la depunerea ofertei, și contestarea refuzului de acces la oferta câștigătoare, la C.N.S.C. și în instanță. Lucrăm cu clienți din toată țara, iar analiza pornește de la documentația procedurii, declarațiile de confidențialitate și comunicările autorității.
Articolul are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la 24.10.2026. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.