Pe scurt, pentru firmele care participă la licitații peste pragurile europene: Art. 5k din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 interzice atribuirea și continuarea executării contractelor de achiziții publice și a concesiunilor către persoane și firme rusești, către firmele deținute direct sau indirect în proporție de peste 50% de acestea și către cei care acționează în numele lor. Interdicția prinde și ofertantul român fără nicio legătură cu Rusia dacă un subcontractant, un furnizor sau un terț susținător rus depășește 10% din valoarea contractului. Regulamentul se aplică direct, chiar dacă documentația nu îl menționează. Din decembrie 2025, legea română incriminează expres atribuirea sau continuarea unui contract public interzis de sancțiunile Uniunii.
Ce interzice art. 5k?
Art. 5k a fost introdus în aprilie 2022, prin Regulamentul (UE) 2022/576, și a fost modificat de mai multe ori, ultima dată în privința regulii de proprietate prin Regulamentul (UE) 2025/2033. În forma actuală, alin. (1) interzice atribuirea sau continuarea executării oricărui contract de achiziții publice ori a oricărei concesiuni care intră sub incidența directivelor europene de achiziții, către sau împreună cu:
- un resortisant rus, o persoană fizică cu reședința în Rusia sau o persoană juridică, entitate ori organism stabilit în Rusia (lit. a));
- o persoană juridică, entitate sau organism ale cărui drepturi de proprietate sunt deținute, direct sau indirect, în proporție de peste 50% de cei de la lit. a) (lit. b));
- o persoană care acționează în numele sau la instrucțiunile celor de la lit. a) sau b) (lit. c));
- inclusiv subcontractanții, furnizorii sau entitățile pe ale căror capacități se bazează ofertantul, când oricare dintre aceștia reprezintă mai mult de 10% din valoarea contractului.
Interdicția privește și unele contracte pe care directivele le exceptează de la procedurile obișnuite, enumerate expres în articol, cum ar fi serviciile juridice, de arbitraj și unele servicii financiare. Comisia Europeană a publicat un set de întrebări și răspunsuri pentru achiziții publice (FAQ), care nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, dar explică modul de aplicare. Îl vom folosi mai jos, cu această rezervă.
Ce contracte sunt vizate?
Art. 5k se aplică contractelor care intră sub incidența directivelor, adică celor de la pragurile europene în sus. În 2026, pragurile sunt de 26.960.556 lei pentru lucrări, 698.460 lei pentru produse și servicii achiziționate de autoritățile centrale și 1.077.624 lei pentru cele achiziționate de autoritățile locale (art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016). Comisia confirmă în FAQ că sub aceste praguri contractele nu sunt acoperite, dar precizează că împărțirea artificială a unui contract pentru a rămâne sub prag nu scoate contractul din interdicție.
Interdicția are două fețe: nu se pot atribui contracte noi, iar contractele în curs cu persoanele vizate nu mai pot fi executate. Pentru contractele încheiate înainte de 9 aprilie 2022, executarea a fost permisă până la 10 octombrie 2022 (art. 5k alin. (4)).
Sancțiunile individuale merg în paralel. Persoanele și entitățile listate nominal în Regulamentul (UE) nr. 269/2014 sunt supuse înghețării fondurilor, indiferent de valoarea contractului, iar Comisia arată că cele două regimuri se verifică împreună: este suficient ca unul să se aplice pentru ca operațiunea să fie interzisă.
Cum se calculează proprietatea de 50%?
Regula privește proprietatea „directă sau indirectă”. Potrivit Comisiei, calculul se face până la beneficiarul real, adunând participațiile rusești de pe toate nivelurile. Exemplul din FAQ: dacă un ofertant este deținut 30% de un cetățean rus și 70% de o firmă din Uniune, care la rândul ei este deținută 40% de o entitate rusă, ofertantul este deținut în proporție de 58% de persoane vizate (30% plus 40% din 70%) și trebuie exclus.
Alte precizări din FAQ:
- o firmă stabilită în Rusia este vizată indiferent cine o deține;
- la un consorțiu, pragul de 50% se calculează separat pentru fiecare membru;
- o firmă stabilită în Uniune care are un administrator cetățean rus nu este exclusă doar pentru atât, pentru că părțile contractului sunt firma, nu administratorul;
- dubla cetățenie nu scoate persoana din interdicție, dar cetățenii ruși cu statut de refugiat într-un stat membru nu sunt vizați.
Cum funcționează pragul de 10% pentru subcontractanți și furnizori?
Pragul de 10% este, pentru firmele românești, partea cu cele mai multe capcane. Comisia îl explică astfel:
- se aplică individual fiecărui subcontractant, furnizor sau terț susținător, nu cumulat; dacă sunt mai mulți, interdicția intervine când cel puțin unul depășește 10%;
- noțiunile de subcontractant și furnizor acoperă tot lanțul de aprovizionare, nu doar nivelul direct, inclusiv prin intermediari;
- un subcontractant de peste 10% deținut peste 50% de o entitate rusă este vizat;
- sunt incluse și entitățile pe ale căror capacități se bazează ofertantul pentru calificare, chiar dacă în final nu execută nimic;
- interdicția privește entitățile implicate, nu originea bunurilor; stocurile cumpărate de la furnizori ruși înainte de 9 aprilie 2022 nu sunt vizate.
Exemplu ipotetic: o firmă românească ofertează pentru un contract de furnizare de țeavă de 5 milioane de lei. Materia primă vine de la un distribuitor din Uniune, care o cumpără de la un producător stabilit în Rusia. Dacă valoarea materiei prime furnizate de producătorul rus depășește 500.000 de lei, contractul intră sub interdicție, deși nici ofertantul, nici distribuitorul nu sunt rusești.
| Situația | Efectul, potrivit Comisiei |
|---|---|
| Ofertant stabilit în Rusia sau resortisant rus | ofertă respinsă, contract încetat |
| Ofertant deținut peste 50% de persoane vizate, cumulat pe lanț | ofertă respinsă, contract încetat |
| Subcontractant, furnizor sau terț susținător rus peste 10% | înlocuirea lui; fără înlocuire, respingere sau încetare |
| Membru rus într-un consorțiu | nu poate fi înlocuit; oferta cade |
| Contract sub pragurile europene | nu e acoperit de art. 5k |
Ce declară ofertantul și ce verifică autoritatea?
Comisia recomandă autorităților să ceară o declarație pe proprie răspundere că nu există implicare rusească peste limitele art. 5k: ofertantul și membrii consorțiului nu sunt ruși și nu sunt deținuți peste 50% de persoane vizate, nu acționează în numele acestora, iar niciun subcontractant, furnizor sau terț susținător vizat nu depășește 10% din valoarea contractului. Autoritatea poate adăuga o declarație privind sancțiunile individuale din Regulamentul (UE) nr. 269/2014.
La îndoieli rezonabile, autoritatea poate cere informații și documente suplimentare: structura acționariatului până la beneficiarul real, date despre subcontractanți și furnizori, verificări în registrele de beneficiari reali. Comisia arată că acest lucru se poate face și într-o etapă ulterioară a procedurii, cu respectarea tratamentului egal și cu un termen rezonabil de răspuns.
Declarația nu este o formalitate. Un operator care face declarații false în informațiile cerute pentru verificarea motivelor de excludere sau care nu poate prezenta documentele justificative poate fi exclus (art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016). De aceea, înainte de a semna declarația, firma verifică propriul acționariat până la capăt și cere confirmări scrise de la subcontractanții și furnizorii importanți.
Ce se întâmplă cu un subcontractant sau un membru de consorțiu rus?
Comisia distinge două situații. Subcontractanții, furnizorii și terții susținători pot fi înlocuiți: autoritatea trebuie să ceară înlocuirea, iar propunerea se acceptă dacă noul subcontractant, furnizor sau terț susținător nu se află într-o situație de excludere și ofertantul îndeplinește în continuare criteriile de calificare. Dacă nu se propune o înlocuire sau aceasta nu este acceptabilă, oferta se respinge ori contractul încetează.
Membrul unui consorțiu nu poate fi înlocuit, pentru că membrii asocierii formează împreună un singur operator economic. Pentru asocieri, verificarea partenerilor se face, așadar, înainte de depunerea ofertei.
Ce riscă firmele și autoritățile?
Regulamentul cere statelor membre să stabilească sancțiuni efective, inclusiv penale (art. 8 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 833/2014). În România, O.U.G. nr. 202/2008 prevede contravenția pentru nerespectarea restricțiilor din actele Uniunii direct aplicabile, cu amendă de la 10.000 la 100.000 de lei, dacă fapta nu este infracțiune (art. 26 alin. (1)).
Din 19 decembrie 2025, Legea nr. 224/2025 a introdus în ordonanță un capitol de infracțiuni, care transpune Directiva (UE) 2024/1226. Art. 271 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 202/2008 incriminează efectuarea sau continuarea tranzacțiilor interzise prin sancțiunile Uniunii, „inclusiv atribuirea sau continuarea executării contractelor de achiziții publice sau a contractelor de concesiune”, cu închisoare de la 1 la 5 ani. Pedeapsa este de la 2 la 7 ani dacă valoarea este de cel puțin 100.000 de euro (alin. (6)), iar tentativa se pedepsește (alin. (8)).
Art. 12 din regulament interzice și eludarea, inclusiv participarea la activități care pot avea acest efect atunci când persoana acceptă această posibilitate. Interpunerea unei firme din Uniune între ofertant și furnizorul rus nu rezolvă problema dacă pragul de 10% este depășit pe lanț.
Se poate contesta o decizie bazată pe art. 5k?
Da. Potrivit Comisiei, deciziile autorității bazate pe regulament sunt supuse acelorași căi de atac ca orice decizie din procedura de atribuire. Termenele sunt cele din Legea nr. 101/2016: 10 zile de la luarea la cunoștință peste pragurile europene (art. 8 alin. (1) lit. a)), care sunt chiar contractele acoperite de art. 5k.
Calea funcționează în ambele sensuri. Ofertantul respins poate contesta o aplicare greșită: un calcul eronat al proprietății, un subcontractant sub 10% tratat ca peste prag sau refuzul de a-i permite înlocuirea subcontractantului. Concurentul poate contesta atribuirea către un ofertant care intră sub interdicție. Ofertantul exclus nu poate invoca însă faptul că documentația nu menționa regulamentul, pentru că acesta se aplică direct.
Încetarea unui contract pentru respectarea sancțiunilor nu dă drept la despăgubiri persoanelor vizate: art. 11 din regulament interzice orice pretenție, inclusiv executarea garanțiilor, formulată de persoanele vizate sau de cei care acționează în numele lor, iar sarcina de a dovedi că o cerere nu este interzisă revine celui care urmărește executarea ei (art. 11 alin. (2)).
Întrebări frecvente
Se aplică art. 5k și la licitațiile mici?
Nu. Interdicția privește contractele care intră sub incidența directivelor, adică de la pragurile europene în sus. Sancțiunile individuale contra persoanelor listate nominal se aplică însă indiferent de valoare.
Firma mea are un acționar rus minoritar. Pot oferta?
Dacă participația rusă totală, calculată pe toate nivelurile până la beneficiarul real, nu depășește 50% și firma nu acționează în numele sau la instrucțiunile unor persoane vizate, art. 5k nu o exclude pe acest temei. Calculul trebuie făcut corect, cu toate nivelurile de deținere.
Trebuie să verific și furnizorii furnizorilor mei?
Potrivit Comisiei, da: noțiunea de furnizor acoperă tot lanțul de aprovizionare. Verificarea contează acolo unde un furnizor din lanț poate depăși 10% din valoarea contractului, de exemplu la materii prime sau energie.
Ce fac dacă descopăr un subcontractant rus după depunerea ofertei?
Informați autoritatea și propuneți înlocuirea lui cu un subcontractant care nu se află într-o situație de excludere, păstrând îndeplinirea criteriilor de calificare. Comisia arată că o asemenea înlocuire trebuie acceptată în aceste condiții.
Poate un contractor rus să ceară despăgubiri pentru încetarea contractului?
Nu, art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 833/2014 interzice pretențiile persoanelor vizate legate de contractele afectate de sancțiuni, inclusiv cererile de plată a garanțiilor.
Cum vă putem ajuta
SCA Zandomeni verifică pentru operatorii economici încadrarea în art. 5k înainte de ofertare: structura acționariatului până la beneficiarul real, lanțul de subcontractanți și furnizori, conținutul declarației. Formulăm contestații împotriva respingerilor sau atribuirilor întemeiate greșit pe sancțiuni. Lucrăm cu clienți din toată țara, iar analiza pornește de la documentele concrete ale procedurii și ale firmei.
Articolul are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la 24.10.2026. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.