Pe scurt, pentru firmele care vor să participe la licitații publice: Cifra de afaceri minimă anuală cerută ofertanților nu poate depăși, ca regulă, de două ori valoarea estimată a contractului (art. 175 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016). La acordurile-cadru, limita se raportează la contractele subsecvente, nu la valoarea totală a acordului: raportarea pragurilor la valoarea maximă a acordului a fost unul dintre motivele pentru care a fost anulată, în 2025, o procedură de peste 156 de milioane de lei. Sub limita legală, cerința se poate contesta doar pentru disproporție concretă, iar în deciziile analizate contestațiile au pierdut pentru că nu au propus un prag alternativ și nu au adus date. Termenul este cel de contestare a documentației: 10 sau 7 zile de la publicare.
Ce poate cere autoritatea ca dovadă a situației economice?
Autoritatea poate stabili cerințe privind situația economică și financiară numai în măsura în care sunt „necesare și adecvate” pentru a se asigura că ofertantul poate executa contractul și pentru a se proteja de riscul de neîndeplinire (art. 175 alin. (1) din Legea nr. 98/2016). Legea enumeră exemplificativ trei tipuri de cerințe (art. 175 alin. (2)):
- un nivel minim al cifrei de afaceri anuale, care poate fi cifra totală sau cifra din domeniul obiectului contractului;
- niveluri ale altor indicatori economico-financiari, cum este lichiditatea;
- o asigurare de risc profesional la un nivel corespunzător.
Două reguli generale limitează orice cerință de acest tip. Toate cerințele de capacitate trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului și să fie proporționale cu acesta (art. 172 alin. (5) din Legea nr. 98/2016). Normele metodologice adaugă că un indicator economic sau financiar poate fi impus „numai în cazul în care” are „o legătură concretă cu un eventual risc de neîndeplinire a contractului” (art. 31 alin. (2) din Normele aprobate prin H.G. nr. 395/2016) și interzic criteriile de calificare irelevante sau disproporționate față de natura și complexitatea contractului (art. 31 alin. (1)).
La depunerea ofertei declari îndeplinirea cerinței în DUAE, iar comisia de evaluare cere documentele doveditoare ofertantului clasat pe primul loc după aplicarea criteriului de atribuire (art. 132 alin. (2) din aceleași Norme). Ca dovezi, legea indică declarații sau extrase bancare, situațiile financiare ori extrase din acestea și o declarație privind cifra de afaceri totală și, unde e cazul, cea din domeniul contractului, pentru cel mult ultimele trei exerciții financiare disponibile (art. 177 alin. (1) din Legea nr. 98/2016). Dacă din motive obiective nu poți prezenta aceste documente, de exemplu pentru că firma este nou înființată, poți dovedi situația economică prin orice alt document pe care autoritatea îl consideră adecvat (art. 177 alin. (2) din aceeași lege).
Care este limita legală și cum se calculează?
Regula de bază: cifra de afaceri minimă anuală impusă nu trebuie să depășească de două ori valoarea estimată a contractului (art. 175 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016). Valoarea estimată este cea comunicată în anunțul de participare.
| Tipul achiziției | La ce se raportează limita de „două ori” | Temei |
|---|---|---|
| Contract de achiziție publică | valoarea estimată a contractului | art. 175 alin. (2) lit. a) Legea nr. 98/2016 |
| Acord-cadru | valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente care se execută în același timp; dacă nu e cunoscută, valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent | art. 175 alin. (2) lit. a) Legea nr. 98/2016; art. 176 alin. (1), la acordul-cadru cu reluarea competiției |
| Sistem dinamic de achiziții | valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente atribuite în cadrul sistemului | art. 176 alin. (2) Legea nr. 98/2016 |
| Procedură pe loturi | valoarea fiecărui lot; pe grupuri de loturi doar dacă se pot atribui mai multe loturi aceluiași ofertant, cu execuție simultană | art. 180 alin. (1)-(2) Legea nr. 98/2016 |
Limita poate fi depășită doar „în cazuri temeinic justificate”, cum sunt riscurile speciale legate de natura lucrărilor, serviciilor sau produselor (art. 175 alin. (3)). În acest caz, autoritatea trebuie să indice în documentele achiziției principalele motive care justifică cerința (art. 175 alin. (4)). O cerință peste dublu, fără motive scrise în documentație, are o problemă de legalitate vizibilă din simpla lectură a fișei de date.
Acordul-cadru: unde greșesc cel mai des autoritățile
La acordurile-cadru, raportarea pragului la valoarea totală a acordului, în loc de contractele subsecvente, produce cerințe pe care doar câțiva operatori mari le pot îndeplini.
Curtea de Apel București a confirmat recent consecința (decizia nr. 121 din 12.02.2026). Era vorba de un acord-cadru de servicii de proiectare de 156,6 milioane de lei, pe 4 ani, pentru care C.N.S.C. anulase procedura (Decizia nr. 3804/C8/4547 din 15.12.2025). Anularea a avut două temeiuri: lipsa împărțirii pe loturi a unor activități eterogene și pragurile de calificare. Curtea a reținut că pragurile de cifră de afaceri și de experiență raportate la valoarea maximă a acordului-cadru sau la valori maximale ipotetice „nu reflectă realitatea executării contractului”, pentru că riscul economic este dat de contractele subsecvente atribuite efectiv. Au fost astfel excluși operatori capabili să execute subsecventele obișnuite.
Hotărârea redă și raționamentul Consiliului: peste un anumit nivel, cerința „nu mai funcționează ca instrument de diminuare a riscului de neexecutare, ci ca instrument de limitare a accesului”. Este, probabil, cea mai utilă formulare pentru o contestație pe cifra de afaceri, pentru că arată funcția legală a cerinței: protejarea autorității de riscul de neexecutare, nu selecția celor mai mari firme.
Verificarea practică la un acord-cadru:
- găsește în fișa de date valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent sau valoarea subsecventelor care se execută simultan;
- înmulțește cu doi și compară cu cifra de afaceri cerută;
- dacă pragul e calculat la valoarea totală a acordului și documentația nu conține motivele unei excepții, cerința contravine direct art. 175 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016.
De ce se pierd contestațiile pe cifra de afaceri
Dacă pragul se încadrează în limita de două ori, contestația devine o discuție despre proporționalitate, iar sarcina de a o demonstra îi revine contestatorului. Două decizii arată ce nu funcționează.
Într-o licitație pentru lucrări de apă și canalizare cu valoarea estimată de 28,4 milioane de lei, autoritatea a cerut o medie a cifrei de afaceri de 55 de milioane de lei pe ultimii trei ani, sub dublul valorii. Contestatorul a susținut că cerința e excesivă, dar fără să indice un prag pe care l-ar considera acceptabil și fără să răspundă justificărilor autorității. C.N.S.C. a respins critica „în lipsa unor argumente concrete” (decizie publicată anonimizat în Buletinul Oficial al Consiliului sub indicativul BO2025_878).
Într-o altă procedură, C.N.S.C. a respins cererea de modificare a nivelului cifrei de afaceri, stabilit sub maximul legal, pentru că operatorul nu formulase o solicitare concretă privind cuantumul (Decizia nr. 178/C11/3665 din 22.01.2024). Contestația a fost totuși admisă în parte pe alte critici, iar autoritatea a precizat, la cererea contestatorului, că cerința privește cifra de afaceri totală, nu cea din domeniu; iar Curtea de Apel Timișoara a menținut decizia și onorariul de avocat acordat contestatorului (decizia nr. 159 din 14.02.2024).
| Argument | Ce a contat |
|---|---|
| Pragul depășește dublul valorii estimate fără motive scrise | încălcare directă a art. 175 alin. (2)-(4) |
| La acord-cadru, pragul e raportat la valoarea totală, nu la subsecvente | a dus la anularea procedurii (C.A. București, 2026) |
| Pragul e „excesiv”, fără un prag alternativ și fără date | respins (BO2025_878; C.N.S.C., 2024) |
| Cerința nu precizează dacă e cifra totală sau din domeniu | admis ca precizare (C.N.S.C., 2024) |
| Indicatorul nu are legătură concretă cu riscul de neexecutare | temei de critică în art. 31 alin. (2) din Normele aprobate prin H.G. nr. 395/2016 |
Cum construiești o contestație care are șanse
O contestație eficientă pe cifra de afaceri arată concret de ce cerința nu servește scopului legal.
- Calculul. Pune în contestație calculul limitei legale, cu valoarea estimată corectă (a contractului, a celui mai mare subsecvent sau a lotului).
- Pragul alternativ. Propune un nivel concret și justifică-l, de exemplu prin raportare la valoarea anuală a contractului, dacă acesta se execută pe mai mulți ani, sau la subsecventele simultane.
- Legătura cu riscul. Arată de ce cifra cerută nu are legătură cu riscul real de neexecutare: plăți lunare, avans, garanție de bună execuție, durată scurtă.
- Piața. Adu date despre operatorii din domeniu: câți ating pragul și câți ar putea executa contractul. Situațiile financiare ale firmelor sunt publice și se pot centraliza.
- Justificarea autorității. Citește motivarea din strategia de contractare și din punctul de vedere al autorității și răspunde-i punct cu punct. În decizia BO2025_878, lipsa acestui răspuns a cântărit împotriva contestatorului.
Termenul rămâne cel pentru documentația de atribuire: 10 zile dacă valoarea estimată atinge pragurile de publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 7 zile sub praguri, de la publicarea documentației în SEAP (art. 8 din Legea nr. 101/2016). O cerere de clarificări prin care ceri reducerea pragului nu prelungește acest termen.
Dacă nu atingi pragul: terțul susținător și asocierea
O cerință legală pe care firma ta nu o îndeplinește singură nu te scoate neapărat din procedură.
- Terțul susținător. Poți invoca susținerea unui terț pentru situația economică și financiară, indiferent de relația juridică dintre voi (art. 182 alin. (1) din Legea nr. 98/2016). Prezinți un angajament al terțului și documentele din care rezultă cum își va îndeplini angajamentul (art. 182 alin. (3)-(4)). Autoritatea verifică și terțul, iar dacă acesta nu îndeplinește cerințele sau se află într-un motiv de excludere, ți se cere o singură dată înlocuirea lui (art. 183).
- Asocierea. Autoritatea poate cere ca fiecare asociat să demonstreze un nivel al situației economice proporțional cu cota sa de implicare în executarea contractului (art. 31 alin. (3) din Normele aprobate prin H.G. nr. 395/2016). Dacă documentația nu spune nimic despre modul de cumulare, cere o clarificare înainte de depunere.
O capcană care nu ține de nivelul pragului, ci de completarea DUAE: Curtea de Apel București a reținut că omisiunea cifrei de afaceri pentru unul dintre anii ceruți nu este un viciu de formă și nu poate fi completată ulterior prin clarificări, pentru că ar modifica oferta și ar crea un avantaj evident (decizia nr. 125 din 05.03.2025). Completează în DUAE fiecare an cerut, pentru fiecare membru al asocierii și pentru terțul susținător.
Întrebări frecvente
Cât poate cere autoritatea ca cifră de afaceri minimă?
Ca regulă, cel mult dublul valorii estimate a contractului. La acordul-cadru, dublul valorii celui mai mare contract subsecvent sau al subsecventelor executate simultan. Limita se poate depăși doar în cazuri temeinic justificate, cu motivele scrise în documentele achiziției.
Poate cere autoritatea cifra de afaceri din domeniul contractului, nu cea totală?
Da. Legea permite expres o cifră de afaceri minimă în domeniul obiectului contractului. Documentația trebuie însă să precizeze clar care dintre ele se cere; dacă nu o face, poți cere precizarea prin clarificări sau contestație.
Firma mea are mai puțin de trei ani de activitate. Pot participa?
Poți, dacă atingi pragul în exercițiile pe care le ai: dovezile privesc cel mult ultimele trei exerciții financiare disponibile, în funcție de data înființării. Dacă din motive obiective nu poți prezenta documentele uzuale, legea îți permite să dovedești situația economică prin alt document pe care autoritatea îl consideră adecvat. Dacă nu atingi pragul, rămâne susținerea unui terț.
Merită să contest o cifră de afaceri aflată sub dublul valorii estimate?
Doar dacă poți arăta concret că pragul nu are legătură cu riscul real de neexecutare și propui un nivel alternativ justificat. Contestațiile care se limitează la a califica pragul drept „excesiv” au fost respinse.
Pot folosi cifra de afaceri a altei firme?
Da, prin susținerea unui terț, cu un angajament și documentele care arată cum va fi pusă la dispoziție susținerea. Terțul este verificat la rândul lui, inclusiv pentru motive de excludere.
Cum vă putem ajuta
SCA Zandomeni asistă operatori economici din toată țara în procedurile de atribuire: verificăm cerințele de calificare imediat după publicare, calculăm limitele legale, construim argumentul de proporționalitate cu date despre piață și formulăm contestația în termen. Pentru o primă analiză avem nevoie de anunțul de participare, fișa de date și strategia de contractare.
Articolul are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la 23.10.2026. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.