Pe scurt, pentru firmele care au câștigat sau vor să câștige un acord-cadru: Acordul-cadru nu este o comandă, ci cadrul în care autoritatea va încheia, pe durata lui, contracte subsecvente: stabilește prețul și condițiile, iar cantitățile rămân estimate. Semnatarul primește două drepturi reale: autoritatea nu poate cumpăra aceleași produse, servicii sau lucrări de la alt operator cât timp cantitățile maxime nu sunt consumate și trebuie să i le atribuie ori de câte ori achiziționează obiectul acordului (art. 108 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016). În schimb, potrivit Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, cantitățile minime și frecvența estimate nu obligă autoritatea să cumpere. La reluarea competiției se poate reoferta numai în sensul îmbunătățirii, iar fără îmbunătățiri contractul revine primului clasat.
Ce este acordul-cadru și ce nu este
Legea definește acordul-cadru ca înțelegerea dintre una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici care stabilește termenii și condițiile contractelor ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, „în special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere” (art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016).
Din această definiție decurge distincția pe care orice ofertant trebuie s-o facă de la început. Acordul-cadru fixează condițiile; contractul subsecvent este cel care naște obligația concretă de a livra, presta sau executa și, corelativ, obligația autorității de a plăti. Între cele două există o asimetrie: firma își blochează prețurile unitare pe toată durata acordului, dar volumul efectiv depinde de comenzile pe care autoritatea le face.
Acordul-cadru se atribuie prin aceleași proceduri ca un contract obișnuit (art. 114 din Legea nr. 98/2016). Durata lui nu poate depăși patru ani, cu excepția unor cazuri temeinic justificate, în special prin obiectul acordului (art. 115). Poate fi încheiat cu un singur operator sau cu mai mulți, iar semnatarii se stabilesc prin aplicarea criteriilor de calificare și de atribuire.
Ce trebuie să afle firma înainte de a oferta
Anunțul de participare pentru un acord-cadru are un conținut suplimentar obligatoriu. Autoritatea trebuie să indice, între altele, numărul operatorilor cu care va încheia acordul, dacă subsecventele se atribuie cu sau fără reluarea competiției, frecvența estimată a subsecventelor, cantitățile minime și maxime estimate, atât pe întreaga durată a acordului, cât și pentru un singur subsecvent, valoarea estimată a celui mai mare subsecvent și valoarea maximă estimată a acordului (art. 20 alin. (8) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016).
Aceste cifre sunt baza calculului economic al ofertei. Firma care cotează un preț unitar mic, contând pe volumul maxim, își asumă un risc pe care documentația îl anunță deschis: maximul este un plafon, nu o promisiune.
Valoarea estimată a acordului-cadru, pe care se aleg procedura și pragurile, este valoarea maximă estimată a tuturor contractelor subsecvente pe întreaga durată a acordului (art. 14 din Legea nr. 98/2016). Cerințele de calificare, însă, se raportează la subsecvente, nu la acord. Normele obligă autoritatea să impună criterii minime de calificare raportate cel mult la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent sau, după caz, la valoarea maximă a subsecventelor care se execută în același timp (art. 107 alin. (2) lit. f)). Aceeași logică apare la cifra de afaceri minimă, care nu poate depăși de două ori valoarea raportată la subsecventele executate în același timp sau, dacă aceasta nu e cunoscută, la cel mai mare subsecvent (art. 175 alin. (2) lit. a) și art. 176 alin. (1) din Legea nr. 98/2016), și la experiența similară (art. 3 alin. (6) din Instrucțiunea A.N.A.P. nr. 2/2017).
Regula are efect practic. Curtea de Apel București, prin decizia nr. 121 din 12 februarie 2026, a menținut Decizia C.N.S.C. nr. 3804/C8/4547 din 15 decembrie 2025, prin care fusese anulată o procedură pentru un acord-cadru de servicii de proiectare de peste 156 de milioane de lei, între altele pentru că pragurile de calificare erau raportate la valoarea maximă a acordului, nu la subsecventele efective. O cerință calculată pe întregul acord, într-o documentație pentru acord-cadru, este un motiv de contestație la documentație.
Care sunt drepturile semnatarului
Normele enumeră obligațiile principale pe care autoritatea și le asumă prin încheierea acordului-cadru (art. 108 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016). Citite din perspectiva operatorului, ele sunt drepturile lui.
Primul este exclusivitatea. Pe durata acordului-cadru, autoritatea nu poate încheia cu alt operator un contract care are ca obiect produsele, serviciile sau lucrările din acord, cât timp cantitățile maxime estimate nu au fost consumate sau o eventuală depășire a lor nu reprezintă o modificare substanțială în condițiile art. 221 alin. (7) din Legea nr. 98/2016 (art. 108 alin. (1) lit. a)).
Al doilea este prioritatea la fiecare achiziție. Autoritatea trebuie să atribuie contracte semnatarului sau semnatarilor ori de câte ori intenționează să cumpere obiectul acordului, respectând condițiile esențiale stabilite la încheierea lui (art. 108 alin. (1) lit. b)). Subsecventele se încheie numai între părțile acordului (art. 116 alin. (1) din Legea nr. 98/2016) și numai pe baza regulilor și condițiilor din acord (art. 107 alin. (2) lit. d) din Norme).
Al treilea este stabilitatea condițiilor. Contractele subsecvente nu pot aduce modificări substanțiale termenilor acordului-cadru (art. 116 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). La acordul cu un singur operator, acordul trebuie să conțină obligațiile principale asumate prin ofertă și prețul unitar pe baza căruia se determină prețul fiecărui subsecvent, iar subsecventele se atribuie numai cu respectarea condițiilor tehnice și financiare din acord (art. 117 alin. (1)-(2)). Autoritatea nu poate cere, printr-un subsecvent, prestații de altă natură decât cele din acord (art. 107 alin. (2) lit. b) din Norme) și nu poate depăși cantitatea sau valoarea maximă din anunț decât în condițiile art. 221 din lege (art. 107 alin. (2) lit. g)).
| Situația | Ce prevede legea | Temei |
|---|---|---|
| Autoritatea cumpără același obiect de la alt operator | interzis cât timp cantitățile maxime nu sunt consumate; excepție: semnatarii nu mai au capacitatea să răspundă | art. 108 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Norme |
| Autoritatea are nevoie de produsele din acord | trebuie să atribuie subsecvente semnatarilor, ori de câte ori achiziționează | art. 108 alin. (1) lit. b) din Norme |
| Subsecventul schimbă prețul sau obiectul | interzis: fără modificări substanțiale, fără prestații de altă natură | art. 116 alin. (2) din Legea nr. 98/2016; art. 107 alin. (2) lit. b) din Norme |
| Acordul expiră | subsecvente noi numai în perioada de valabilitate; cele încheiate pot dura mai mult | art. 107 alin. (3)-(4) din Norme |
| Autoritatea nu comandă minimul estimat | potrivit A.N.A.P., cantitățile minime și frecvența nu sunt obligații de achiziție | speța A.N.A.P. nr. 503 (orientare) |
Este autoritatea obligată să comande cantitatea minimă?
Aici se află cea mai frecventă neînțelegere. Mulți ofertanți citesc cantitatea minimă din fișa de date ca pe un volum garantat. Agenția Națională pentru Achiziții Publice, într-o speță din biblioteca sa de spețe (nr. 503), a răspuns că frecvența subsecventelor și cantitățile minime și maxime din fișa de date nu constituie obligații ale autorității din perspectiva achiziționării lor. Obligațiile autorității, în această lectură, sunt cele din art. 3 lit. c) și art. 116 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și din art. 108 alin. (1) lit. b) din Norme: să atribuie semnatarului ori de câte ori cumpără, nu să cumpere un anumit volum.
Răspunsul A.N.A.P. este o orientare, nu un izvor de drept, și nu leagă instanța. Speța conține și o nuanță utilă: dacă frecvența a fost trecută nu doar în fișa de date, ci și în acordul-cadru semnat, analiza se schimbă, pentru că atunci clauza face parte din contract. De aceea, întrebarea nu se tranșează în abstract. Se citește textul acordului semnat: dacă stabilește un volum minim ferm, o frecvență asumată sau o penalitate pentru necomandare, firma are un temei contractual; dacă vorbește doar de „cantități estimate”, poziția ei este slabă.
Nu am identificat, în sursele consultate, practică judiciară care să acorde despăgubiri pentru simpla necomandare a cantității minime estimate. Firma care ofertează pe un acord-cadru face, așadar, un calcul prudent dacă își acoperă costurile fixe din cantitatea minimă, nu din cea maximă.
Cum se atribuie subsecventele când acordul are mai mulți semnatari
Când acordul-cadru este încheiat cu mai mulți operatori, legea permite trei moduri de execuție (art. 118 alin. (1) din Legea nr. 98/2016): fără reluarea competiției, dacă acordul stabilește toate condițiile și criteriile obiective după care se alege operatorul care execută; cu reluarea competiției, dacă acordul nu stabilește toate condițiile; sau mixt, parțial fără și parțial cu reluare, numai dacă documentația a prevăzut această posibilitate.
Modul de execuție se alege la procedura acordului și se anunță. După semnare, regula nu se schimbă prin subsecvente: acestea nu pot aduce modificări substanțiale condițiilor acordului (art. 116 alin. (2) din Legea nr. 98/2016), iar reofertarea se face pe factorii de evaluare „astfel cum s-a prevăzut în documentația de atribuire” a acordului (art. 110 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016).
La reluarea competiției, regulile sunt stricte. Autoritatea consultă în scris operatorii capabili să execute contractul, stabilește o perioadă suficientă pentru oferte, iar ofertele se depun în scris și nu se deschid înainte de expirarea termenului (art. 119 din Legea nr. 98/2016). Normele adaugă detaliile (art. 110 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016):
- invitația la reofertare se transmite concomitent tuturor semnatarilor;
- invitația cuprinde cantitățile și elementele contractului, elementele reofertate, factorii de evaluare stabiliți în documentația acordului și termenul de depunere;
- se poate reoferta prețul, termenele, caracteristicile tehnice, nivelul calitativ și de performanță, numai dacă documentația acordului le-a prevăzut;
- operatorii pot modifica elementele reofertate numai în sensul îmbunătățirii lor, fără să afecteze condițiile stabilite;
- dacă acordul prevede ajustarea prețului, îmbunătățirea se raportează la prețul actualizat;
- dacă reofertarea nu aduce nicio îmbunătățire, autoritatea trebuie să atribuie contractul primului clasat la procedura acordului-cadru, pe oferta lui inițială actualizată.
Ultima regulă protejează câștigătorul procedurii inițiale. Iar un semnatar care nu răspunde la invitație nu blochează reofertarea: autoritatea poate continua cu ceilalți (art. 119 lit. d) din Legea nr. 98/2016).
Ce se întâmplă când firma nu poate onora o comandă
Dreptul de exclusivitate are o limită. Autoritatea poate cumpăra același obiect de la alt operator dacă semnatarii nu mai au capacitatea de a răspunde solicitărilor ei (art. 108 alin. (2) din Norme).
Normele disting două situații (art. 111 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016). Dacă firma nu poate onora comanda pentru că aceasta depășește cantitatea estimată, autoritatea poate organiza o procedură nouă numai pentru diferența neacoperită. Dacă incapacitatea se datorează culpei firmei, procedura nouă poate privi întreaga cantitate. În ambele cazuri, procedura nouă este permisă numai dacă acordul are un singur semnatar sau dacă niciunul dintre ceilalți semnatari nu poate acoperi solicitarea. Operatorul în culpă suportă consecințele prevăzute în acordul-cadru.
Pentru firmă, concluzia este practică: refuzul unei comenzi, chiar justificat comercial, poate deschide autorității calea spre alt furnizor și poate atrage penalitățile din acord. Când volumul cerut depășește estimarea, firma are interes să o spună în scris, cu trimitere la cantitatea din acord, pentru ca situația să fie încadrată în prima ipoteză, nu în cea de culpă.
Ce poate face firma când autoritatea ocolește acordul
Încălcările tipice sunt trei: autoritatea cumpără obiectul acordului de la alt operator, deși cantitățile maxime nu sunt consumate; atribuie un subsecvent fără să respecte ordinea sau criteriile din acord; organizează o reofertare cu alte reguli decât cele anunțate.
Căile diferă după natura actului contestat.
Dacă autoritatea inițiază o procedură de atribuire nouă pentru același obiect, actele acelei proceduri pot fi contestate de semnatarul ocolit, în termenele obișnuite de 10 sau 7 zile de la luarea la cunoștință, după valoare (art. 8 din Legea nr. 101/2016).
Dacă problema ține de executarea acordului-cadru, de pildă refuzul de a încheia subsecventul cuvenit sau o comandă cu alt preț, litigiul este unul contractual. Litigiile privind executarea contractelor și despăgubirile se judecă de tribunal, secția de contencios administrativ și fiscal, în primă instanță (art. 53 alin. (1) din Legea nr. 101/2016).
Atribuirea subsecventelor are și o particularitate de procedură: termenul de așteptare dinaintea încheierii contractului nu este obligatoriu atunci când se atribuie un contract subsecvent unui acord-cadru (art. 59 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 101/2016). Subsecventul se poate semna imediat după desemnare, iar reacția firmei trebuie să fie rapidă.
Cât costă contestația la un acord-cadru
Costurile se calculează pe subsecvente, nu pe valoarea totală a acordului. Cauțiunea pentru contestația la C.N.S.C. se raportează la dublul valorii estimate a celui mai mare contract subsecvent (art. 611 alin. (2) din Legea nr. 101/2016), iar la procedurile pe loturi, la dublul celui mai mare subsecvent din fiecare lot contestat (alin. (22)). Taxa de timbru pentru contestația depusă direct în instanță se raportează la valoarea estimată a celui mai mare subsecvent (art. 521 alin. (2)).
Regula face contestația accesibilă și în acordurile-cadru foarte mari: baza de calcul nu este valoarea maximă pe patru ani, ci valoarea celui mai mare contract subsecvent (dublată, în cazul cauțiunii).
Întrebări frecvente
Pot fi obligat să livrez la prețul din acord-cadru după ce costurile au crescut?
Ca regulă, da, dacă acordul nu prevede ajustarea prețului: subsecventele se încheie pe condițiile financiare din acord (art. 117 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). Dacă documentația a prevăzut un mecanism de ajustare, el se aplică în condițiile stabilite. Tocmai de aceea clauza de ajustare se verifică înainte de ofertare, nu după semnare.
Autoritatea mai poate încheia subsecvente după expirarea acordului-cadru?
Nu. Contractele subsecvente se încheie numai în perioada de valabilitate a acordului. Un subsecvent încheiat în această perioadă poate însă dura mai mult decât acordul (art. 107 alin. (3)-(4) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016).
Pot refuza un contract subsecvent?
Refuzul nu anulează obligațiile asumate prin acord. Dacă incapacitatea de a răspunde este imputabilă firmei, autoritatea poate cumpăra întreaga cantitate prin altă procedură, iar firma suportă consecințele din acord (art. 111 alin. (2)-(3) din Norme). Altfel stau lucrurile când comanda depășește cantitatea estimată.
Cât de des trebuie să comande autoritatea?
Legea nu impune o frecvență minimă. Frecvența și cantitățile estimate se trec în anunț (art. 20 alin. (8) din Norme), dar A.N.A.P. le consideră estimări, nu obligații de achiziție, cu excepția situației în care au fost asumate în acordul-cadru semnat. Textul acordului decide.
Ce valoare contează pentru cifra de afaceri cerută la un acord-cadru?
Cel mult valoarea celui mai mare contract subsecvent sau a subsecventelor care se execută simultan, nu valoarea totală a acordului (art. 107 alin. (2) lit. f) din Norme; art. 175 alin. (2) lit. a) și art. 176 alin. (1) din Legea nr. 98/2016). O cerință raportată la întregul acord se poate contesta în termenul de contestare a documentației.
Cum vă putem ajuta
SCA Zandomeni asistă operatorii economici în procedurile pentru acorduri-cadru: analiza documentației înainte de ofertare (cantități, frecvență, ajustarea prețului, modul de atribuire a subsecventelor), contestații la C.N.S.C. împotriva cerințelor de calificare excesive și litigii privind executarea acordului, inclusiv atribuirea unor contracte către alți operatori. Analizăm situația concretă pe baza acordului semnat și a corespondenței cu autoritatea.
Acest articol are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Soluția într-un caz concret depinde de documentația procedurii, de textul acordului-cadru semnat și de practica aplicabilă la data analizei.