Pe scurt, pentru creditori (bănci, furnizori, stat) și pentru administratorii firmelor în dificultate: Concordatul preventiv este procedura judiciară prin care un debitor aflat în dificultate, dar nu în insolvență, obține un plan de restructurare votat de creditorii afectați și omologat de judecătorul-sindic. Deschiderea suspendă de drept toate executările silite timp de 4 luni, cu prelungiri până la maximum 12 luni (art. 25 din Legea nr. 85/2014). Planul se votează pe categorii, cu majoritate absolută din valoarea creanțelor, și poate fi impus categoriilor disidente doar în condițiile art. 28 alin. (2) pct. B, inclusiv pragul de 30% din totalul creanțelor afectate. Omologarea se dă în procedură necontencioasă, fără citarea creditorilor, astfel că opoziția reală se exercită prin apel în 7 zile de la comunicare, la curtea de apel, pe motivele speciale din art. 9 alin. (2). Încheierea de deschidere poate fi atacată, după Legea nr. 239/2025, tot cu apel în 7 zile.
Concordatul preventiv a devenit, după transpunerea Directivei (UE) 2019/1023, un instrument de restructurare cu efecte comparabile reorganizării judiciare, dar cu un control judiciar mult mai redus în prima instanță. Pentru debitor, avantajul este viteza: o suspendare a executărilor care operează fără judecată și un plan care poate deveni obligatoriu și pentru creditorii care au votat împotrivă. Pentru creditorul care nu este de acord cu planul, aceeași arhitectură înseamnă că fereastra de reacție este îngustă, termenele sunt de zile, iar argumentele admisibile sunt limitate la legalitate.
Articolul urmărește procedura etapă cu etapă (deschidere, suspendare, plan, vot, omologare, executarea planului) și, la fiecare etapă, poziția creditorului care se opune: ce poate cere, în ce termen, pe ce temei și cu ce șanse realiste.
Concordatul preventiv în forma actuală: Legea nr. 216/2022 și Legea nr. 239/2025
Procedura concordatului preventiv este reglementată în Titlul I, Capitolul III din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (art. 16–371). Textul actual are două straturi relevante:
- Legea nr. 216/2022 (M. Of. nr. 709 din 14 iulie 2022, aplicabilă de la 17 iulie 2022), care a rescris integral capitolul și a transpus Directiva (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă. Procesele începute anterior au rămas supuse legii vechi (art. VII din Legea nr. 216/2022).
- Legea nr. 239/2025 (M. Of. nr. 1160 din 15 decembrie 2025, în vigoare din 18 decembrie 2025), al cărei art. XXIX a modificat, între altele, art. 6, 19, 23, 24, 28 și 34 din Legea nr. 85/2014: modificări care privesc direct creditorii care se opun.
Noțiunile-cheie
Legea definește concordatul preventiv (art. 5 alin. (1) pct. 441) ca procedură judiciară de prevenire a insolvenței a cărei deschidere suspendă executările silite, iar debitorul își redresează activitatea și își achită, total sau parțial, creanțele afectate pe baza unui plan de restructurare votat de creditorii afectați și omologat de judecătorul-sindic.
Trei definiții decid aproape fiecare litigiu din procedură:
| Noțiune | Temei | Conținut esențial | De ce contează pentru creditor |
|---|---|---|---|
| Dificultate | art. 5 alin. (1) pct. 262 | afectare temporară a activității care amenință real și grav capacitatea viitoare de plată; debitorul încă își plătește datoriile la scadență | un debitor care nu își mai plătește datoriile este în insolvență, nu în dificultate: procedura nu i se poate deschide |
| Insolvență | art. 5 alin. (1) pct. 29 | insuficiența fondurilor bănești pentru datorii certe, lichide și exigibile; prezumție relativă după 60 de zile de neplată | prezumția de 60 de zile este principalul instrument probator al creditorului care contestă deschiderea |
| Creanțe neafectate | art. 5 alin. (1) pct. 162 | creanțe nemodificate direct de plan; orice creanță neinclusă în lista creanțelor afectate este neafectată | creditorul neafectat nu votează, dar nici nu poate fi obligat de plan |
Ce a schimbat Legea nr. 239/2025
| Modificare | Temei | Efect practic |
|---|---|---|
| Raportul privind dificultatea trebuie să conțină și o analiză economică din care să rezulte că debitorul nu este în insolvență, cu indicarea documentelor pe care se sprijină | art. 6 alin. (2) lit. e) și alin. (3) | creditorul poate verifica și ataca documentele de bază, nu doar concluzia practicianului |
| Administratorul concordatar justifică absența insolvenței și analizează înscrisurile din care rezultă creanțele, întocmind lista pe categorii | art. 19 lit. a1) și a2) | lista creanțelor devine act al practicianului, nu simplă preluare a evidenței debitorului |
| Încheierea de deschidere se pronunță în procedură necontencioasă și este supusă numai apelului, în 7 zile | art. 23 alin. (5)–(6) | pune capăt controversei privind dreptul creditorilor de a ataca deschiderea |
| Creanța față de mai mulți codebitori solidari aflați în concordat se înscrie la valoarea nominală; plățile primite de la codebitori sau fidejusori se raportează în 3 zile | art. 24 alin. (1) lit. d) | obligație nouă în sarcina creditorului cu garanții personale |
| Impunerea planului prin categoria „in the money” cere, dacă planul reduce creanța sau accesoriile vreunei categorii, votul favorabil al cel puțin uneia dintre categoriile afectate de reducere | art. 28 alin. (2) pct. B lit. b) pct. (ii) | blochează planurile impuse doar cu votul categoriilor plătite integral |
| Închiderea procedurii din oficiu sau la cerere, dacă planul nu a fost depus în 60 de zile și nu s-a cerut ori nu s-a aprobat prelungirea | art. 34 alin. (1) lit. e) | creditorul are o cale directă de a scoate debitorul dintr-o procedură „dormantă” |
Pentru procedurile deschise înainte de 18 decembrie 2025, aplicarea noilor reguli se analizează caz cu caz, potrivit regulilor de drept tranzitoriu ale Codului de procedură civilă; Legea nr. 239/2025 nu conține o normă tranzitorie expresă pentru aceste modificări.
Etapele procedurii de concordat preventiv și primul filtru: deschiderea
Harta termenelor
| Etapă | Termen | Temei | Instrumentul creditorului care se opune |
|---|---|---|---|
| Cererea de deschidere | oricând, cât timp debitorul e în dificultate | art. 16, art. 23 | – |
| Încheierea de deschidere | pronunțată în procedură necontencioasă | art. 23 alin. (5) | apel în 7 zile de la mențiunea în registrul comerțului (art. 23 alin. (6)) |
| Suspendarea de drept a executărilor | 4 luni de la deschidere | art. 25 alin. (1)–(2) | nu poate fi ridicată în primele 4 luni |
| Prelungiri / noi suspendări | total maximum 12 luni de la deschidere | art. 25 alin. (5) | cerere de ridicare (art. 25 alin. (9)) |
| Elaborarea planului | 60 de zile de la deschidere | art. 24 alin. (1) | cerere de închidere dacă planul nu e depus (art. 34 alin. (1) lit. e)) |
| Negocierea și votul | 60 de zile calendaristice de la depunerea planului, plus maximum 30 de zile | art. 26 alin. (2) și (5) | vot negativ; cerere de ședință colectivă (art. 21) |
| Cererea de omologare | 3 zile de la procesul-verbal de aprobare | art. 28 alin. (1) | verificarea documentelor depuse |
| Hotărârea de omologare | 10 zile de la înregistrarea cererii | art. 28 alin. (5) | apel în 7 zile de la comunicare (art. 8 alin. (4), art. 9) |
| Implementarea planului | maximum 48 de luni, prelungire cu 12 luni; minimum 10% din creanțele afectate în primul an | art. 24 alin. (7) | contestație art. 291; cerere de închidere pentru eșec (art. 34) |
Competența aparține tribunalului de la sediul debitorului, prin judecătorul-sindic (art. 8 alin. (1)–(2)); pentru o societate cu sediul în județul Timiș, procedura se desfășoară la Tribunalul Timiș, iar apelurile se judecă la Curtea de Apel Timișoara (art. 9 alin. (1)). Dacă sediul a fost mutat cu mai puțin de 6 luni înainte, contează sediul anterior (art. 8 alin. (1) raportat la art. 41 alin. (2)): o verificare utilă atunci când debitorul își schimbă sediul chiar înaintea cererii.
Cine poate cere deschiderea și cine este exclus
Cererea o formulează debitorul aflat în dificultate (art. 23 alin. (1)) sau unul ori mai mulți creditori cu creanță certă și lichidă, dar numai cu acordul prealabil scris al debitorului (art. 23 alin. (3)). Concordatul rămâne, așadar, o procedură controlată de debitor: creditorul nu îl poate impune.
Deschiderea este exclusă dacă:
- debitorul a beneficiat în ultimii 3 ani de un concordat preventiv eșuat (art. 16 lit. a));
- debitorul a fost condamnat definitiv, în ultimii 3 ani, pentru infracțiunile enumerate la art. 62: între care infracțiuni contra patrimoniului, de corupție, de fals, evaziune fiscală, spălarea banilor, infracțiuni din Legea societăților, precum și bancruta simplă și bancruta frauduloasă (art. 240–241 C. pen.);
- debitorul este în insolvență (art. 16 lit. c));
- o procedură de prevenire anterioară s-a încheiat cu descărcare definitivă de obligații în ultimele 12 luni (art. 61).
Apelul împotriva încheierii de deschidere
Înainte de Legea nr. 239/2025, s-a discutat dacă un creditor care nu a fost parte la soluționarea cererii de deschidere (judecată fără citare) poate exercita apelul. Art. 23 alin. (6) tranșează problema: încheierea este supusă numai apelului, în 7 zile, termen care curge pentru debitor de la comunicare, iar pentru orice altă persoană interesată de la data mențiunii deschiderii în registrul în care debitorul este înregistrat. Apelul se judecă în camera de consiliu, de urgență și cu precădere.
Consecința practică: creditorul care urmărește un debitor cu executări în curs trebuie să monitorizeze registrul comerțului, nu doar dosarul de executare. Termenul de 7 zile nu așteaptă notificarea executorului judecătoresc.
Ce probează creditorul în apel
Miza apelului este, aproape întotdeauna, distincția dintre dificultate și insolvență. Instrumentele concrete:
- Prezumția de insolvență de la art. 5 alin. (1) pct. 29: creanțe certe, lichide și exigibile neplătite de peste 60 de zile, dovedite cu facturi, somații, procese-verbale de executare fără rezultat.
- Analiza din raportul administratorului concordatar (art. 6 alin. (2) lit. e)): după Legea nr. 239/2025, raportul trebuie să indice documentele pe care se sprijină concluzia că debitorul nu este insolvent; lipsa acestor documente sau neconcordanța cu situațiile financiare depuse este un motiv de apel.
- Orizontul de 24 de luni din art. 6 alin. (2) lit. c): amenințarea asupra capacității de plată trebuie justificată prin indicatori financiari pe acest interval; un raport generic, fără indicatori, nu satisface cerința.
- Cauzele de excludere de la art. 16 lit. a) și art. 62, verificabile din BPI, registrul comerțului și cazierul judiciar al persoanei juridice.
O analiză doctrinară a primelor șase luni de aplicare a noului regim (Fl. Moțu, A. Deli, Universul Juridic, 2023) a semnalat că tribunalele au respins cereri în care debitorul avea datorii restante recunoscute sau în care lichiditatea invocată consta doar în creanțe de încasat. Linia este utilă și astăzi: lichiditatea se probează cu disponibilități, nu cu încasări viitoare.
Suspendarea executărilor silite în concordatul preventiv
Suspendarea de drept: 4 luni fără excepție de natura creanței
De la data deschiderii, toate executările silite îndreptate împotriva debitorului se suspendă de drept sau nu mai pot începe, indiferent de natura creanței, pe o perioadă de 4 luni; pe aceeași durată se suspendă și prescripția dreptului de a cere executarea silită (art. 25 alin. (1)). Suspendarea operează pentru toți creditorii: afectați și neafectați, garantați și chirografari, bugetari și privați.
Patru efecte însoțesc suspendarea:
- nu poate fi ridicată în primele 4 luni (art. 25 alin. (2)): orice cerere a creditorului în acest interval este sortită respingerii;
- încetează cel târziu la omologare sau la închiderea procedurii pentru neîndeplinirea condițiilor de confirmare (art. 25 alin. (4));
- dobânzile, penalitățile și orice alte accesorii ale creanțelor afectate nu curg până la omologare; după omologare, regimul lor este cel din plan (art. 25 alin. (11));
- nu se poate deschide procedura insolvenței față de debitor pe durata suspendării (art. 25 alin. (10)).
Ultimul efect este cel mai important pentru creditor: cererea de deschidere a insolvenței, instrumentul clasic de presiune, este blocată pe toată durata suspendării, iar după omologare rămâne blocată pentru creditorii afectați până la încetarea procedurii (art. 31).
Excepțiile de la suspendare
| Situație | Regim | Temei |
|---|---|---|
| Creanțele salariale | nu se suspendă de drept; judecătorul-sindic le poate suspenda la cererea debitorului, dacă acesta dovedește că poate plăti, chiar eșalonat, cel puțin cât s-ar obține prin executare | art. 25 alin. (3) |
| Acordurile de compensare bilaterală | suspendarea nu li se aplică, dar se aplică executării creanței rezultate din compensare; excepție pentru contractele de furnizare de bunuri, servicii sau energie necesare activității | art. 251 |
| Executările care nu pun în pericol restructurarea | pot continua cu acordul debitorului, la cererea creditorului depusă în 5 zile de la încetarea suspendării de drept | art. 25 alin. (8) |
| Contractele financiare calificate și operațiunile de decontare | rămân supuse legislației speciale | art. 98 |
Obligațiile creditorului-furnizor: contractele esențiale
Până la omologare, creditorii nu pot refuza executarea contractelor în derulare esențiale și nu le pot rezilia, accelera sau modifica în detrimentul debitorului pentru creanțe născute înainte de suspendare, dacă singurul motiv este neplata acestor creanțe, cu condiția ca debitorul să își plătească obligațiile curente scadente în perioada suspendării (art. 252 alin. (1)). Contractele esențiale sunt cele necesare continuării activității curente: leasing, licență, franciză, furnizare de energie, apă, gaze, telecomunicații (art. 5 alin. (1) pct. 82).
Separat, clauzele care permit rezilierea, suspendarea sau refuzul executării pentru simplul motiv că debitorul se află în dificultate ori într-o procedură de prevenire sunt considerate nescrise (art. 95).
Pentru furnizor, regula operațională este simplă: creanța veche se îngheață, livrările curente se plătesc la scadență. Dacă debitorul nu plătește livrările curente, protecția de la art. 252 cade, iar furnizorul își recapătă libertatea contractuală pentru acel contract.
Prelungirea suspendării: unde intervine creditorul
Pentru motive temeinice, judecătorul-sindic poate prelungi suspendarea sau poate acorda o nouă suspendare, la cererea debitorului, a unui creditor sau a administratorului concordatar, dar durata totală nu poate depăși 12 luni de la deschidere (art. 25 alin. (5)). Legea dă două exemple de motive temeinice: progrese relevante în negocieri sau finalizarea negocierilor fără confirmarea planului, respectiv absența unei atingeri neechitabile aduse drepturilor creditorilor.
Calendarul legal face prelungirea aproape inevitabilă: planul se elaborează în până la 60 de zile, iar negocierea poate dura încă 60 de zile de la depunerea lui, plus 30 de zile prelungire. Suspendarea de drept de 4 luni se poate epuiza înainte de omologare.
Problema pentru creditor este procedurală: cererea de prelungire se judecă în camera de consiliu, fără citarea părților, în 48 de ore (art. 25 alin. (6)). Creditorul nu are ocazia să se opună înainte de soluționare. Remediul lui este ulterior: cererea de ridicare a suspendării dispuse prin prelungire, admisibilă când există indicii temeinice că planul nu are susținerea majorității cerute de lege ori când unul sau mai mulți creditori sunt sau ar fi prejudiciați neechitabil (art. 25 alin. (9) lit. a)).
O cerere de ridicare bine construită arată, cu cifre, că:
- creditorul sau grupul de creditori care se opune deține o poziție de blocare în propria categorie sau că pragul de 30% pentru impunerea planului este matematic inaccesibil;
- garanția creditorului se depreciază (stocuri perisabile, utilaje uzate, chirii neîncasate de debitor din bunul ipotecat), iar suspendarea transferă riscul exclusiv asupra lui;
- negocierile nu au progresat: de exemplu, planul nu a fost depus sau nu a fost modificat după obiecțiunile scrise ale creditorilor.
Dacă suspendarea expiră fără prelungire și fără omologare, creditorii ale căror executări au fost suspendate pot relua executarea silită (art. 25 alin. (7)).
Suspendarea după omologare: creanțe afectate vs. creanțe neafectate
| Moment | Creanțe afectate | Creanțe neafectate |
|---|---|---|
| Deschidere → maximum 4 luni | suspendare de drept; accesoriile nu curg | suspendare de drept |
| Prelungiri, până la 12 luni de la deschidere | suspendare judiciară | suspendare judiciară |
| De la omologare | suspendare de drept a executărilor individuale și a prescripției; accesoriile urmează planul (art. 29 alin. (1)–(2)) | pot executa, dar numai după notificarea debitorului și o perioadă de negociere de până la 30 de zile a aderării la plan, la care creditorul este obligat să participe (art. 30 alin. (1)) |
| Creanțe bugetare neafectate | – | se aplică medierea de la art. 2301 din Codul de procedură fiscală (art. 30 alin. (2)) |
| Creanțe născute după omologare și neplătite | – | aceeași regulă a notificării și negocierii (art. 32) |
Creditorul neafectat care începe executarea fără notificarea prealabilă de la art. 30 se expune unei contestații la executare cu șanse serioase. Notificarea se trimite cu dovadă de primire, iar termenul de 30 de zile se documentează.
Planul de restructurare și lista creanțelor: unde se câștigă sau se pierde votul
Conținutul obligatoriu al planului
Administratorul concordatar elaborează planul sau asistă debitorul la elaborarea lui în 60 de zile de la deschidere (art. 24 alin. (1)). Planul cuprinde cel puțin elementele de la lit. a)–m), dintre care pentru creditorul care analizează planul contează în special:
- lista creanțelor pe categorii, cu separarea creanțelor afectate (cu gradul de îndestulare) de cele neafectate (cu motivele excluderii), lit. d);
- creanțele în litigiu și tratamentul lor, fără ca propunerea să echivaleze cu recunoașterea dreptului litigios, lit. e);
- expunerea de motive privind perspectivele rezonabile de prevenire a insolvenței, realizată sau validată de administratorul concordatar, lit. f);
- bugetul de venituri și cheltuieli și fluxurile financiare pe durata planului, lit. i);
- finanțările noi și intermediare, lit. j);
- simularea distribuirilor în scenariul următoarei alternative optime, care poate fi chiar falimentul, pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat cu cel mult 6 luni înainte de deschidere, lit. k);
- testul creditorului privat, dacă se propun reduceri ale creanțelor bugetare, lit. l);
- programul de plată raportat la fluxuri și durată, lit. m).
Planul trebuie să asigure pentru creanțele salariale cel puțin cât s-ar obține prin executare și nu mai puțin decât în scenariul următoarei alternative optime (art. 24 alin. (2)). Durata maximă este de 48 de luni de la omologare, cu posibilitate de prelungire cu 12 luni, iar în primul an trebuie plătite cel puțin 10% din creanțele afectate (art. 24 alin. (7)).
Lista creanțelor: patru puncte de atac
Lista creanțelor are ca referință data deschiderii procedurii și se actualizează pe parcursul negocierilor (art. 24 alin. (10)). Spre deosebire de insolvență, în concordat nu există o etapă de declarare și verificare a creanțelor cu contestații la tabelul preliminar. Lista este întocmită de administratorul concordatar pe baza înscrisurilor analizate (art. 19 lit. a2), după Legea nr. 239/2025), iar erorile ei se valorifică abia în apelul împotriva omologării sau, ulterior, prin contestația de la art. 291.
Creditorul care se opune verifică:
- Creanțe fictive sau supraevaluate: mai ales ale persoanelor apropiate debitorului. Creanțele în litigiu votează cu valoarea pe care debitorul a inclus-o în plan (art. 24 alin. (4)), ceea ce permite manipularea majorităților prin creanțe litigioase umflate.
- Încadrarea greșită în categorii: o creanță garantată plasată la „celelalte creanțe” sau invers schimbă rezultatul votului pe categorii.
- Creanțe declarate neafectate fără justificare: dacă un creditor important este tratat ca neafectat, el nu votează, dar este plătit integral; diferența o suportă creditorii afectați. Calificarea creanțelor ca neafectate este motiv expres de apel (art. 9 alin. (2) lit. c)), iar planul trebuie să arate că excluderea nu îi afectează direct pe ceilalți și că motivele sunt întemeiate (art. 28 alin. (2) pct. A lit. h)).
- Creditorii cu codebitori solidari: după Legea nr. 239/2025, creanța se înscrie la valoarea nominală față de fiecare debitor solidar aflat în concordat, iar creditorul trebuie să raporteze în 3 zile orice sumă încasată de la un codebitor sau fidejusor (art. 24 alin. (1) lit. d)). Nerespectarea obligației expune creditorul la reproșul de a fi votat cu o creanță mai mare decât cea reală.
Raportul de evaluare: documentul decisiv pentru testul interesului superior
Simularea distribuirilor în scenariul alternativei optime se bazează pe raportul de evaluare, iar acesta se întocmește în funcție de ipotezele măsurilor de restructurare indicate de debitor; creditorii îl pot consulta în format electronic (art. 24 alin. (3)). Un raport care subevaluează activele în scenariul de faliment face ca orice plan să pară mai bun decât alternativa. Primul pas al creditorului care se opune este, de aceea, obținerea raportului integral și compararea valorilor cu:
- evaluările din dosarul de credit sau din dosarul de executare;
- valorile din situațiile financiare ale debitorului;
- prețurile obținute în licitațiile recente pentru bunuri comparabile.
Directiva (UE) 2019/1023 permite statelor membre ca valoarea întreprinderii să fie contestată în calea de atac împotriva confirmării planului (art. 14 alin. (3) teza a doua). Legea română a urmat această variantă: încălcarea tratamentului corect și echitabil, apreciată inclusiv prin raportare la valorile din raportul de evaluare, este motiv expres de apel (art. 9 alin. (2) lit. b)). Contestarea evaluării se pregătește, așadar, încă din faza de vot.
Votul creditorilor în concordatul preventiv
Cine votează
Votează numai creditorii cu creanțe afectate (art. 27 alin. (1)). Creditorii care controlează debitorul, sunt controlați de acesta sau se află sub control comun cu el pot participa la ședință, dar votează doar dacă planul le acordă mai puțin decât ar primi în faliment (art. 27 alin. (10)). Regula vizează majoritățile fabricate prin creanțe intra-grup.
Categoriile de creanțe
Creanțele se grupează în categorii distincte care votează separat (art. 27 alin. (4)):
- creanțele care beneficiază de drepturi de preferință;
- creanțele salariale;
- creanțele creditorilor indispensabili, dacă este cazul: furnizorii care nu pot fi înlocuiți în condiții economice rezonabile (art. 5 alin. (1) pct. 23);
- creanțele bugetare;
- celelalte creanțe.
În interiorul unei categorii se pot constitui subcategorii pentru creditori cu interese specifice comune: după natura creanței, natura și rangul preferinței, acțiunile pe care creditorii le-ar avea în lipsa concordatului și gradul de îndestulare, apartenența la un grup de societăți (art. 27 alin. (5)). Subcategoriile pot avea tratament diferit, dar categoria votează unitar.
Debitorii cu cifră de afaceri netă sau venit brut de până la echivalentul în lei a 500.000 euro în anul anterior nu sunt obligați să constituie categorii; în acest caz, planul trebuie votat de majoritatea absolută din valoarea tuturor creanțelor afectate (art. 27 alin. (8)–(9)).
Majoritatea și minoritatea de blocare
Planul este acceptat de o categorie dacă îl votează majoritatea absolută din valoarea creanțelor din acea categorie (art. 27 alin. (7)). Pentru creditorul care se opune, calculul poziției de blocare este:
Vcontra ≥ 0,5 × Vcat
- Vcontra: valoarea creanțelor din categorie care votează împotrivă, se abțin, condiționează votul sau nu votează;
- Vcat: valoarea totală a creanțelor afectate din categorie, potrivit listei.
Deținerea a exact 50% din valoarea categoriei este suficientă pentru blocare, pentru că planul nu mai poate întruni majoritatea absolută. Abținerea, lipsa votului și votul condiționat sunt vot negativ, iar votul pozitiv nu mai poate fi retras (art. 26 alin. (4)). Ultima regulă este o capcană pentru creditorul care votează favorabil „pentru a negocia ulterior”: odată exprimat, votul pozitiv asupra versiunii comunicate nu mai poate fi retras. Singura supapă este modificarea planului, care reia procedura de vot (art. 26 alin. (3)), iar modificarea depinde de debitor, nu de creditor.
Calendarul votului
- Negocierea și votul durează cel mult 60 de zile calendaristice de la depunerea planului (art. 26 alin. (2)), cu prelungire de maximum 30 de zile dacă negocierile sunt avansate (art. 26 alin. (5)).
- Planul modificat se comunică creditorilor afectați cu cel puțin 10 zile înainte de expirarea termenului de vot (art. 27 alin. (2)).
- Votul se poate exprima prin corespondență, inclusiv prin mijloace de comunicare rapidă (art. 22 alin. (1)).
- Creditorii care dețin cel puțin 30% din valoarea creanțelor afectate pot cere convocarea unei ședințe colective, pe care administratorul concordatar o convoacă în 5 zile (art. 21).
- Neaprobarea planului în termen atrage decăderea debitorului din dreptul de a cere omologarea (art. 26 alin. (6)) și închiderea procedurii (art. 34 alin. (1) lit. d)).
Ședința colectivă de la art. 21 este un instrument subutilizat. Un grup de creditori care trece de pragul de 30% poate impune o discuție în plen asupra raportului de evaluare și asupra tratamentului categoriilor, cu proces-verbal comunicat tuturor creditorilor: un document care devine probă în apel.
Impunerea planului categoriilor disidente (cram-down)
Dacă nu toate categoriile votează planul, judecătorul-sindic îl poate omologa totuși dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile de la art. 28 alin. (2) pct. B:
| Condiție | Conținut | Temei |
|---|---|---|
| Condițiile generale | toate condițiile de omologare, cu excepția votului în fiecare categorie | art. 28 alin. (2) pct. B lit. a) |
| Susținerea categoriilor, varianta 1 | majoritatea categoriilor, dintre care una trebuie să fie o categorie cu drepturi de preferință sau orice categorie alta decât „celelalte creanțe” | art. 28 alin. (2) pct. B lit. b) pct. (i) |
| Susținerea categoriilor, varianta 2 | cel puțin o categorie cu drept de vot care ar primi ceva în faliment; dacă planul reduce cuantumul sau accesoriile unei categorii, cel puțin una dintre categoriile reduse trebuie să voteze favorabil (Legea nr. 239/2025) | art. 28 alin. (2) pct. B lit. b) pct. (ii) |
| Prioritatea relativă | categoriile care nu au votat sunt tratate mai favorabil decât orice categorie de rang inferior, potrivit ierarhiei de la art. 27 alin. (4) | art. 28 alin. (2) pct. B lit. c) |
| Pragul cantitativ | planul votat de cel puțin 30% din totalul creanțelor afectate | art. 28 alin. (2) pct. B lit. d) |
Pragul de 30% se exprimă astfel:
Σ Vpentru / Σ Vafectate ≥ 0,30
- Σ Vpentru: valoarea totală a creanțelor afectate care au votat favorabil, din toate categoriile;
- Σ Vafectate: valoarea totală a creanțelor afectate din listă.
Pentru un creditor cu pondere mare (de regulă banca finanțatoare) combinația dintre minoritatea de blocare în propria categorie și pragul de 30% este instrumentul real de negociere. Dacă banca deține peste 70% din totalul creanțelor afectate și votează împotrivă, planul nu mai poate fi impus, indiferent cum votează celelalte categorii.
Modificarea adusă de Legea nr. 239/2025 închide o portiță folosită în practică: un plan care tăia creanțele chirografare și bugetare, dar plătea integral o categorie mică, putea fi impus doar pe baza votului acelei categorii. Acum, dacă planul reduce cuantumul sau accesoriile unei categorii, cel puțin una dintre categoriile care suportă reducerea trebuie să îl voteze.
Omologarea planului de restructurare
Cererea și procedura
După aprobare, debitorul cere omologarea în cel mult 3 zile de la procesul-verbal de aprobare, atașând planul în forma finală, raportul de evaluare, dovada primirii planului de către creditorii afectați (sau a transmiterii la sediul ori domiciliul din registre) și procesul-verbal de constatare a votului, cu voturile exprimate (art. 28 alin. (1)).
Judecătorul-sindic soluționează cererea în procedură necontencioasă, în camera de consiliu, în cel mult 10 zile de la înregistrare; poate cita debitorul și administratorul concordatar dacă are nevoie de explicații, iar cererea poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate (art. 28 alin. (5)). Creditorii nu sunt citați.
Rezultă două consecințe pentru creditorul care se opune:
- Nu există o „contestație la omologare” în prima instanță. Creditorul poate depune la dosar o notă scrisă care semnalează motivele de nelegalitate, iar judecătorul o poate avea în vedere în verificarea din oficiu, dar legea nu îi garantează audierea.
- Oportunitatea economică a planului nu este cenzurată de judecător. Argumentul că planul este „nerealist” devine admisibil doar în măsura în care se încadrează într-o condiție de legalitate: de exemplu, lipsa perspectivelor rezonabile de prevenire a insolvenței (art. 28 alin. (2) pct. A lit. f)) sau neîndeplinirea testului interesului superior al creditorilor (art. 28 alin. (4) lit. b)).
Condițiile de omologare
| Condiție (art. 28 alin. (2) pct. A) | Cum o atacă un creditor disident |
|---|---|
| a) aprobare cu majoritate absolută în fiecare categorie | recalculare cu excluderea creanțelor fictive, supraevaluate sau ale persoanelor afiliate care nu aveau drept de vot |
| b) tratament egal și proporțional în aceeași categorie | comparație între termenele, procentele și garanțiile oferite creditorilor din aceeași categorie |
| c) comunicarea planului tuturor părților afectate | lipsa dovezii de primire sau comunicarea unei versiuni diferite de cea votată |
| d) tratament corect și echitabil pentru creditorii care nu au votat | testul interesului superior (vezi mai jos) |
| e) finanțarea nouă justificată și neprejudiciabilă | finanțări noi garantate cu privilegiu prioritar care diluează garanțiile existente |
| f) perspective rezonabile de prevenire a insolvenței și de viabilitate | fluxuri financiare incompatibile cu istoricul debitorului; plata a 10% în primul an neacoperită de buget |
| g) respectarea condițiilor de vot și a regulilor de constituire a categoriilor | subcategorii construite pentru a fabrica majorități |
| h) creanțele excluse din plan nu sunt afectate direct, iar motivele excluderii sunt întemeiate | creditori favorizați prin calificarea ca neafectați |
Pentru subcategorii, judecătorul verifică suplimentar majoritatea absolută în categoria-mamă, tratamentul egal în subcategorie și respectarea criteriilor de constituire (art. 28 alin. (3)).
Testul interesului superior al creditorilor
Tratamentul corect și echitabil se verifică prin raportare la valoarea tuturor creanțelor de la aceeași dată, afectate și neafectate, astfel încât (art. 28 alin. (4)):
- niciun creditor nu primește mai mult decât creanța sa;
- creditorul afectat care nu votează planul nu primește mai puțin decât ar primi în scenariul următoarei alternative optime, care poate fi falimentul, potrivit simulării din plan;
- tratamentul mai puțin favorabil față de ceilalți creditori din aceeași categorie sau subcategorie este permis doar cu acordul expres al creditorului vizat.
Legea compară „valoarea distribuirilor”. În practică, creditorul care se opune are interes să ceară compararea valorilor actualizate, pentru că o plată eșalonată pe 48 de luni nu este echivalentă cu aceeași sumă încasată dintr-o lichidare:
VPplan = Σt=1…n Pt / (1+r)t vs. VPalt = Dalt / (1+r)T
- Pt: plata prevăzută pentru creditor în perioada t, potrivit programului de plăți;
- n: numărul de perioade ale planului (maximum 48 de luni, plus eventuala prelungire de 12 luni);
- Dalt: distribuirea estimată pentru creditor în scenariul alternativei optime, potrivit simulării din plan sau unei evaluări alternative;
- T: durata realistă până la încasarea distribuirii în scenariul alternativ (de exemplu, durata unei lichidări);
- r: rata de actualizare, argumentată prin costul de finanțare al creditorului.
Argumentul are sprijin normativ pentru creditorii bugetari: testul creditorului privat ia în calcul expres durata procedurii de faliment comparativ cu programul de plăți propus (art. 5 alin. (1) pct. 71). Pentru ceilalți creditori, actualizarea este o chestiune de interpretare pe care curtea de apel o va aprecia în funcție de probele administrate. Creditorul care o invocă trebuie să aducă un calcul, nu doar principiul.
Comunicarea și modificarea planului
Hotărârea se comunică debitorului, administratorului concordatar, creditorilor afectați și creditorilor neafectați (art. 28 alin. (5)). Planul omologat se comunică de administratorul concordatar în 48 de ore și se menționează în registrul comerțului (art. 28 alin. (6)). Planul poate fi modificat oricând, inclusiv prin prelungire, fără depășirea duratei maxime, cu vot în aceleași condiții, raportat la creanțele afectate rămase în sold, și cu omologarea modificării (art. 28 alin. (7)).
Creditorii care se opun concordatului preventiv: apelul și argumentele care funcționează
Termenul și condițiile apelului
Hotărârile judecătorului-sindic pot fi atacate de părți numai cu apel, în 7 zile de la comunicare (art. 8 alin. (4)). Apelul se judecă de curtea de apel, iar decizia este definitivă (art. 9 alin. (1)).
Condițiile formale sunt stricte:
- dovada trimiterii apelului către toate părțile cu interese contrare, în termenul de apel; dovada se poate depune până la primul termen de judecată (art. 8 alin. (4));
- amenda judiciară pentru neîndeplinirea obligațiilor de comunicare, cu limitele de la art. 187 C.pr.civ. dublate (art. 8 alin. (4));
- un singur dosar de apel pentru toate apelurile din aceeași procedură, judecate de completul căruia i s-a repartizat primul apel (art. 9 alin. (4));
- fără procedura de regularizare; întâmpinarea se depune în 10 zile de la comunicarea apelului, iar răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu (art. 9 alin. (5)).
Pentru un creditor din Timișoara, un apel împotriva unei omologări pronunțate de Tribunalul Timiș ajunge la Curtea de Apel Timișoara, care va soluționa în același dosar și apelurile celorlalți creditori. Coordonarea cu alți creditori disidenți devine, astfel, o chestiune tactică: motivele formulate de unul dintre ei sunt examinate în aceeași ședință cu ale celorlalți.
Motivele speciale și soluțiile curții de apel
Dacă apelul împotriva hotărârii de omologare invocă unul dintre motivele de la art. 9 alin. (2), curtea de apel are la dispoziție soluții care derogă de la art. 480 C.pr.civ.:
| Motiv de apel (art. 9 alin. (2)) | Soluții posibile |
|---|---|
| a) creanță inexistentă, fictivă, înscrisă într-un cuantum diferit sau într-o categorie greșită | 1. respingerea apelului; 2. admiterea apelului, infirmarea planului și, după caz, restituirea plăților făcute pentru creanțe fictive sau peste cuantum, dacă acea creanță a fost determinantă pentru vot; 3. admiterea apelului și modificarea tratamentului creanței apelantului, dacă drepturile celorlalți creditori nu sunt afectate, cu eventuală despăgubire pentru prejudiciul bănesc |
| b) încălcarea tratamentului corect și echitabil, inclusiv prin raportare la valorile din raportul de evaluare | aceleași trei soluții |
| c) calificarea unor creanțe ca neafectate | aceleași trei soluții |
Soluția a treia (modificarea planului numai în privința apelantului, cu sau fără despăgubire) reflectă art. 16 alin. (4) din Directiva (UE) 2019/1023. Pentru creditorul care se opune, ea schimbă calculul: apelul nu mai este un joc „totul sau nimic”, iar o critică punctuală, susținută cu cifre, poate produce o îmbunătățire a propriei poziții fără să răstoarne întregul plan.
În ipoteza creanței contestate determinante pentru vot (lit. a)), curtea de apel poate suspenda executarea planului până la soluționarea apelului, dacă continuarea executării ar prejudicia interesele apelantului (art. 9 alin. (3)). În celelalte ipoteze, regula este cea din art. 16 alin. (3) din Directivă: calea de atac nu suspendă executarea planului.
Matricea argumentelor, pe tip de creditor
| Creditor | Argumentul cel mai puternic | Probe |
|---|---|---|
| Bancă cu ipotecă sau gaj | testul interesului superior: valoarea garanției în scenariul alternativ depășește plățile actualizate din plan; finanțarea nouă cu privilegiu prioritar diluează garanția | evaluare proprie a bunului, istoricul licitațiilor, raportul de evaluare din plan |
| Creditor bugetar | testul creditorului privat lipsă sau viciat; încălcarea regulilor ajutorului de stat (art. 33 alin. (3)); creanțe eșalonate tratate greșit ca afectate (art. 96) | decizii de eșalonare, evidența fiscală, testul creditorului privat |
| Furnizor chirografar | tratament inegal în categoria „celelalte creanțe”; creanțe ale persoanelor afiliate care au votat deși nu aveau drept (art. 27 alin. (10)) | contractele și facturile proprii, registrul beneficiarilor reali, situațiile financiare |
| Creditor exclus nejustificat din plan sau inclus nejustificat ca neafectat | art. 9 alin. (2) lit. c); art. 28 alin. (2) pct. A lit. h) | lista creanțelor, motivele excluderii din plan |
| Salariați | plata creanțelor salariale sub nivelul executării silite sau al alternativei optime (art. 24 alin. (2)) | state de plată, titluri executorii |
Ce nu funcționează
- Critica de oportunitate („planul nu e bun pentru noi”) nu este motiv de nelegalitate (art. 28 alin. (5)).
- Cererea de deschidere a insolvenței în timpul suspendării sau, pentru creditorul afectat, după omologare: este blocată de art. 25 alin. (10) și art. 31.
- Executarea silită pornită fără notificarea de la art. 30: pentru creditorul neafectat, expune executarea la desființare.
- Acțiunile în anularea actelor frauduloase de tipul celor din insolvență: nu există în concordat; rămâne la dispoziție acțiunea revocatorie de drept comun (art. 1562 C. civ.), cu sarcina probei fraudei.
Analiza BATNA a creditorului care se opune
Înainte de vot, creditorul compară trei scenarii:
| Scenariu | Ce obține | Riscuri |
|---|---|---|
| Votează planul | plățile din plan; dobânzile și penalitățile după regimul planului | eșecul planului, dar creanțele reduse renasc, iar accesoriile se recalculează retroactiv (art. 34 alin. (2)) |
| Votează contra și nu atacă | plata din plan, dacă acesta este omologat cu cram-down; altfel, reluarea executării după încetarea suspendării | pierderea controlului asupra condițiilor; votul negativ nu îi îmbunătățește tratamentul |
| Votează contra și atacă în apel | infirmarea planului sau modificarea propriului tratament, cu eventuală despăgubire | costul litigiului; apelul nu suspendă, ca regulă, executarea planului |
Varianta optimă este, de regulă, folosirea poziției de blocare în negocierea dinaintea votului: creditorul care poate demonstra, cu un calcul documentat, că planul nu trece testul interesului superior sau pragul de 30% are cea mai bună pârghie înainte de procesul-verbal de vot, nu după.
După omologare: efectele concordatului preventiv, supravegherea și eșecul planului
Efectele omologării
- Activitatea debitorului se restructurează potrivit planului, iar drepturile creditorilor afectați se modifică de la data pronunțării hotărârii de omologare (art. 33 alin. (1)).
- Planul omologat este opozabil tuturor creditorilor afectați, inclusiv celor care au votat contra sau nu au votat; nu produce efecte față de creditorii neafectați (art. 33 alin. (2)).
- Față de creditorii bugetari, planul este opozabil cu respectarea regulilor privind ajutorul de stat (art. 33 alin. (3)).
- Dacă planul prevede reduceri de creanțe, impozitele eventual datorate de debitor devin scadente la data hotărârii care constată îndeplinirea planului (art. 29 alin. (3)).
- Deschiderea concordatului sau omologarea planului nu modifică de drept clasificarea expunerilor debitorului și calculul provizioanelor; cadrul prudențial rămâne aplicabil (art. 63): o regulă importantă pentru creditorii bancari.
Supravegherea și informarea creditorilor
După omologare, debitorul lucrează în limitele afacerii obișnuite, sub supravegherea administratorului concordatar (art. 33 alin. (4)). Administratorul comunică creditorilor afectați un raport trimestrial privind îndeplinirea planului și menținerea viabilității (art. 33 alin. (5)). Debitorul trebuie să transmită informațiile necesare în cel mult 15 zile de la încheierea situațiilor financiare trimestriale, iar necomunicarea lor se prezumă a reprezenta eșuarea planului (art. 33 alin. (6)).
Pentru creditorul vigilent, prezumția de la art. 33 alin. (6) este cel mai rapid indicator: un raport trimestrial întârziat sau incomplet justifică o cerere de închidere pentru eșec.
Contestația de la art. 291
După ce omologarea a devenit definitivă și până la închiderea procedurii, orice creditor poate contesta înscrierea unei creanțe inexistente, fictive, într-un cuantum diferit sau într-o categorie greșită, dacă descoperă un fals, un dol, o eroare esențială sau titluri hotărâtoare necunoscute anterior. Termenul este de 7 zile de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia să cunoască situația, contestația se judecă în 15 zile, cu citarea debitorului, a administratorului, a contestatorului și a creditorului vizat, și nu suspendă derularea planului (art. 291 alin. (1), (3), (4) și (6)). Dacă creanța a fost determinantă pentru vot, judecătorul-sindic poate infirma planul și dispune restituirea plăților necuvenite (art. 291 alin. (2) lit. b)).
Închiderea procedurii și eșecul planului
Procedura se închide prin hotărâre a judecătorului-sindic (art. 34 alin. (1)):
| Cauză | Cine cere | Efect |
|---|---|---|
| Îndeplinirea planului | orice parte sau administratorul concordatar | reducerile de creanțe devin definitive |
| Activitate cu pierderi, fără perspective rezonabile de viabilitate | orice creditor | eșec (art. 34 alin. (2)) |
| Neplata creanței în 60 de zile de la data din plan, fără convenție între părți | creditorul neplătit | eșec (art. 34 alin. (2)) |
| Imposibilitatea debitorului de a executa planul | debitorul | eșec (art. 34 alin. (2)) |
| Nemodificarea planului dispusă de judecătorul-sindic sau de instanța de apel | din oficiu sau orice parte interesată | închidere |
| Plan nevotat, neomologat sau negocieri fără perspectivă | – | închidere |
| Plan nedepus în 60 de zile, fără cerere de prelungire sau cu prelungire respinsă (Legea nr. 239/2025) | din oficiu sau orice parte interesată | închidere |
În caz de eșec, creanțele reduse renasc la data hotărârii de închidere, diminuate cu plățile făcute în procedură, iar creditorii pot calcula retroactiv dobânzile, penalitățile și celelalte accesorii suspendate prin plan (art. 34 alin. (2)).
Ce rămâne protejat într-o insolvență ulterioară
Finanțările noi și intermediare nu pot fi desființate într-o insolvență ulterioară decât dacă se dovedește caracterul lor fraudulos, iar pentru ele se instituie un privilegiu asupra bunurilor libere de sarcini (art. 91). Actele rezonabile și imediat necesare continuării activității până la omologare și cele făcute în executarea planului beneficiază de aceeași protecție (art. 92). În schimb, perioada ulterioară deschiderii concordatului se adaugă perioadei suspecte (art. 93), ceea ce lărgește fereastra de verificare a actelor frauduloase într-o insolvență subsecventă.
Pentru salariați, OUG nr. 6/2026 a extins aplicarea Legii nr. 200/2006 privind Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale și la angajatorii aflați în concordat preventiv, cu plafoane specifice pentru operatorii economici de interes strategic.
Întrebări frecvente despre concordatul preventiv
Pot executa silit un debitor care a intrat în concordat preventiv?
Nu, cel puțin 4 luni de la deschidere. Toate executările se suspendă de drept, indiferent de natura creanței, iar suspendarea nu poate fi ridicată în acest interval (art. 25 alin. (1)–(2) din Legea nr. 85/2014). Ea poate fi prelungită până la maximum 12 luni de la deschidere. Excepție fac creanțele salariale, care nu se suspendă de drept. După omologare, creanțele afectate rămân suspendate, iar creditorii neafectați pot executa numai după notificarea debitorului și o negociere de până la 30 de zile (art. 30).
Cum pot ataca deschiderea procedurii de concordat preventiv?
Prin apel, în 7 zile. După Legea nr. 239/2025, încheierea de deschidere este supusă numai apelului; pentru creditori, termenul curge de la data mențiunii deschiderii în registrul comerțului (art. 23 alin. (6)). Motivul principal este starea de insolvență a debitorului, probată prin datorii certe, lichide și exigibile neplătite de peste 60 de zile, ori existența unui concordat eșuat în ultimii 3 ani sau a unei condamnări din lista art. 62.
Ce majoritate este necesară pentru votarea planului de restructurare?
Majoritatea absolută din valoarea creanțelor în fiecare categorie (art. 27 alin. (7)). Abținerea, lipsa votului și votul condiționat se socotesc vot negativ, iar votul pozitiv nu poate fi retras. Dacă nu toate categoriile votează, planul poate fi impus doar dacă îndeplinește condițiile de la art. 28 alin. (2) pct. B, inclusiv votul favorabil a cel puțin 30% din totalul creanțelor afectate. Debitorii sub 500.000 euro cifră de afaceri pot renunța la categorii; atunci e necesară majoritatea absolută din toate creanțele afectate.
Pot contesta omologarea concordatului preventiv la tribunal?
Nu, nu există o contestație în prima instanță. Omologarea se pronunță în procedură necontencioasă, fără citarea creditorilor, în cel mult 10 zile (art. 28 alin. (5)). Calea de opoziție este apelul la curtea de apel, în 7 zile de la comunicarea hotărârii (art. 8 alin. (4)), cu dovada trimiterii apelului către părțile cu interese contrare. Motivele speciale sunt creanțele fictive sau încadrate greșit, încălcarea tratamentului corect și echitabil și calificarea nejustificată a unor creanțe ca neafectate (art. 9 alin. (2)).
Ce este testul interesului superior al creditorilor în concordat?
Este regula potrivit căreia creditorul afectat care nu a votat planul nu poate primi mai puțin decât ar primi în scenariul următoarei alternative optime, care poate fi chiar falimentul (art. 28 alin. (4) lit. b)). Comparația se face pe baza simulării din plan și a raportului de evaluare. Creditorul care contestă trebuie să demonstreze, cu o evaluare proprie, că valorile din raport sunt subestimate sau că plățile eșalonate, actualizate, valorează mai puțin decât distribuirea din alternativă.
Apelul suspendă executarea planului de restructurare?
Ca regulă, nu. Curtea de apel poate suspenda executarea planului doar când apelantul invocă o creanță inexistentă, fictivă sau încadrată greșit, care a fost determinantă pentru rezultatul votului, iar continuarea executării i-ar prejudicia interesele (art. 9 alin. (3)). În celelalte cazuri planul continuă, iar admiterea apelului poate duce la infirmarea planului sau la modificarea tratamentului creanței apelantului, cu eventuală despăgubire.
Ce se întâmplă cu creanța mea dacă planul eșuează?
Creanța renaște în cuantumul inițial, diminuat cu plățile primite în procedură, iar dobânzile, penalitățile și celelalte accesorii suspendate prin plan pot fi calculate retroactiv (art. 34 alin. (2)). Creditorul neplătit la 60 de zile de la data prevăzută în plan poate cere el însuși închiderea procedurii pentru eșec (art. 34 alin. (1) lit. b) pct. (ii)), după care își recapătă dreptul de executare și de a cere deschiderea insolvenței.
Asistență juridică SCA Zandomeni pentru creditori și debitori în concordat preventiv, în Timișoara
SCA Zandomeni, înființată în anul 2000 la Timișoara, reprezintă creditori bancari, furnizori și companii în proceduri de prevenire a insolvenței și de insolvență în fața Tribunalului Timiș și a Curții de Apel Timișoara. În concordatul preventiv, intervenția utilă se face înainte de vot: analiza listei creanțelor, a raportului de evaluare și a calculului de majorități decide dacă apelul ulterior are șanse.
- Verificarea, în termenul de 7 zile, a încheierii de deschidere și formularea apelului pe motivul stării de insolvență
- Cereri de ridicare a suspendării executărilor prelungite și notificări pentru creditorii neafectați (art. 30)
- Audit al planului de restructurare: lista creanțelor, categorii, testul interesului superior, testul creditorului privat
- Calculul minorității de blocare și strategia de negociere înaintea votului
- Apelul împotriva hotărârii de omologare și contestațiile întemeiate pe art. 291
- Cereri de închidere a procedurii pentru eșecul planului și reluarea executării
Pentru o evaluare confidențială a poziției dumneavoastră într-un concordat preventiv, contactați SCA Zandomeni din Timișoara.
Articol redactat de Av. Adrian Zandomeni, avocat coordonator al SCA Zandomeni din Timișoara. Materialul prezintă concluzii interpretative cu caracter general și nu substituie o consultație juridică aplicată situației concrete a unui client. Textul exact al actelor normative invocate trebuie verificat la zi pe surse oficiale (Monitorul Oficial, sintact.ro, lege5.ro).