Beneficiarii privați de fonduri europene: regulile de cumpărare și corecțiile financiare pentru nerespectarea lor

Ce cere, concret, Ordinul nr. 1284/2016 de la o firmă, un ONG sau o persoană fizică finanțată din fonduri europene, cum se calculează corecțiile prevăzute de OUG nr. 66/2011 și H.G. nr. 519/2014 și ce poți face atunci când primești nota de constatare

Pe aproape toate site-urile de specialitate, beneficiarul privat apare abia la final, când primește nota de constatare și trebuie să conteste corecția. Mult mai puțin se scrie despre regulile pe care ar fi trebuit să le respecte înainte de a cumpăra. Asta este, în practică, cauza celor mai multe corecții: o societate comercială obișnuită să aleagă furnizorul după criterii proprii descoperă, la verificarea cererii de rambursare, că a cumpărat un utilaj de 600.000 de lei fără anunț publicat, cu o specificație tehnică copiată din oferta unui singur furnizor sau de la o firmă în care asociatul ei deține 15%. Articolul de față pornește de la cealaltă jumătate a problemei: regulile de cumpărare. Corecțiile sunt tratate ca efect al încălcării lor, iar căile de apărare ca ultimă soluție.

1. De ce beneficiarul privat nu cumpără „ca la el acasă”

O firmă care își finanțează investiția din bani proprii poate cumpăra de la cine vrea, la ce preț vrea. Din momentul în care o parte din cheltuială este rambursată din fonduri europene, libertatea contractuală rămâne, dar dreptul la rambursare devine condiționat. Cheltuiala este eligibilă numai dacă a fost făcută după reguli care asigură transparența, concurența și buna gestiune financiară. Pentru entitățile private care nu sunt autorități contractante, regulile nu sunt cele din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, ci cele din Procedura competitivă aprobată prin Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1.284/2016 (M. Of. nr. 618 din 12 august 2016).

Procedura este mult mai suplă decât legislația achizițiilor publice. Nu există garanție de participare, nu există criterii de calificare obligatorii, nu este nevoie de comisie de evaluare și o ofertă unică poate fi acceptată. Tocmai această simplitate îi face pe mulți beneficiari să o trateze ca pe o formalitate. Verificatorul autorității de management o tratează însă ca pe o listă de control. Fiecare rubrică nebifată are atașat un procent de corecție.

Ordinul a fost modificat de două ori în ultimii ani, iar ambele modificări contează în practică:

• Ordinul nr. 1.354/2023 (M. Of. nr. 300 din 10 aprilie 2023) a extins aplicarea procedurii la fondurile politicii de coeziune 2021-2027. A abrogat tabelul cu praguri fixe al achiziției directe, astfel că a rămas doar trimiterea la pragurile din art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și a reformulat regulile privind valoarea estimată și conflictul de interese.
• Ordinul MIPE nr. 1.143/2026 (M. Of. nr. 587 din 17 iulie 2026) a introdus prelungirea termenelor pe durata indisponibilității platformei de publicare. A actualizat trimiterea la noul Regulament financiar al Uniunii, (UE, Euratom) 2024/2509, a precizat modul de calcul al termenului de 5 zile pentru publicarea câștigătorului și a eliminat ajustarea prețului pentru modificări legislative.

Toate trimiterile din acest articol sunt făcute la forma consolidată a procedurii, în vigoare la data redactării.

2. Ești „beneficiar privat” în sensul Ordinului nr. 1284/2016? Testul în trei pași

Prima eroare apare înainte de orice achiziție și ține de încadrare. Procedura se aplică numai dacă sunt îndeplinite trei condiții, verificate în ordine.

Pasul 1. Nu ai calitatea de autoritate contractantă

Procedura definește beneficiarul privat ca „entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă” care a semnat un contract de finanțare sau este partener în cadrul unuia (pct. 3.2 din procedură). O entitate de drept privat poate fi totuși autoritate contractantă dacă îndeplinește condițiile de organism de drept public din art. 4 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În această situație se pot afla, de exemplu, unele societăți controlate de unități administrativ-teritoriale sau unele asociații finanțate preponderent din bani publici. Acestea aplică legea achizițiilor publice, nu procedura competitivă. Iar dacă beneficiarul privat se asociază într-un proiect cu o autoritate contractantă, este obligat să aplice legea (pct. 1.5).

Pasul 2. Contractul nu este un „contract subvenționat” în sensul art. 6 din Legea nr. 98/2016

Chiar fără calitatea de autoritate contractantă, beneficiarul privat aplică integral Legea nr. 98/2016 pentru un contract de lucrări dacă sunt îndeplinite cumulativ trei condiții (pct. 1.2 din procedură):

• contractul este finanțat direct, în proporție de peste 50%, de o autoritate contractantă;
• valoarea estimată este cel puțin egală cu pragul european pentru lucrări din art. 7 alin. (1) lit. a) din lege, adică 26.960.556 lei fără TVA începând cu 1 ianuarie 2026;
• contractul privește lucrări de geniu civil sau construcția de spitale, facilități sportive, recreative și de agrement, clădiri de învățământ ori clădiri administrative.

Pentru servicii, regula funcționează la fel, cu pragul de la art. 7 alin. (1) lit. c), de 1.077.624 lei fără TVA în 2026. Condiția suplimentară este ca serviciile să fie legate de un astfel de contract de lucrări. Pentru contractele de furnizare, procedura este explicită: beneficiarul privat aplică procedura competitivă „indiferent de valoarea estimată”. Prin urmare, la furnizare nu există un prag de la care o firmă privată să treacă pe legea achizițiilor publice.

Pasul 3. Programul este inclus în domeniul de aplicare al ordinului

Art. 5 din ordin, în forma actuală, stabilește programele cărora li se aplică procedura și programele excluse:

Ordinul nr. 1284/2016 se aplică	Ordinul nr. 1284/2016 NU se aplică
FEDR, FSE, Fondul de coeziune și FEPAM, perioada 2014-2020	Programele de cooperare teritorială europeană (Interreg) 2014-2020 și 2021-2027
FEDR, FSE+, Fondul de coeziune, FEAMPA și Fondul pentru o tranziție justă, perioada 2021-2027 (programele regionale, PEO, PoCIDIF, PTJ etc.)	PNDR 2014-2020 și Planul Național Strategic PAC 2023-2027 (proiectele AFIR au reguli proprii)
Mecanismele financiare SEE și norvegian	Mecanismul pentru interconectarea Europei
Programele de cooperare elvețiano-române: „Programul de incluziune socială” și „Programul pentru eficiență energetică și energie regenerabilă”	PNRR nu figurează în art. 5. Beneficiarii privați PNRR urmează instrucțiunile de achiziții specifice mecanismului și clauzele contractului de finanțare

Regulă practică. Înainte de prima achiziție, notează în dosarul proiectului, într-o pagină semnată, de ce aplici procedura competitivă. Precizează că nu ești autoritate contractantă, că niciun contract nu intră sub art. 6 din Legea nr. 98/2016 și că programul este inclus în art. 5 din ordin. Dacă verificatorul contestă ulterior încadrarea, consecința este gravă: se aplică grila de corecții pentru achiziții publice (Partea 1 din anexa nr. 1 la H.G. nr. 519/2014), nu cea pentru beneficiarii privați.

3. Valoarea estimată: decizia care le determină pe toate celelalte

Procedura împarte achizițiile în două regimuri după valoarea estimată fără TVA. Sub pragurile din art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 se face achiziție directă. La valori egale sau mai mari se aplică procedura competitivă (pct. 4.1 și 5.1). În 2026, pragurile sunt 270.120 lei pentru produse și servicii și 900.400 lei pentru lucrări. Din 2023, procedura nu mai conține un tabel propriu cu valori, ci trimite direct la lege. Orice modificare viitoare a pragurilor legale se aplică automat și beneficiarilor privați. O achiziție estimată la exact 270.120 lei nu mai este achiziție directă.

Pragul este simplu de citit. Dificultatea stă în stabilirea valorii la care îl compari. Procedura stabilește câteva reguli de calcul care decid soarta proiectului:

• Cumulul achizițiilor similare. Beneficiarul se raportează la valoarea cumulată a produselor, serviciilor sau lucrărilor similare, adică cele cu același obiect, destinate unei utilizări identice ori similare sau adresate operatorilor care activează constant pe aceeași piață de profil (pct. 3.2 subpct. 3 din secțiunea a 3-a). Trei loturi de laptopuri cumpărate în trei luni diferite, de câte 90.000 de lei fiecare, formează o singură achiziție de 270.000 de lei, adică 120 de lei sub prag. Cu un al patrulea lot, procedura competitivă devine obligatorie.
• Proiectul multianual. Pentru contractele de finanțare implementate pe mai mult de un an calendaristic, valoarea se estimează pentru întreaga perioadă de implementare (pct. 2.7). Beneficiarul nu este obligat să organizeze o singură procedură, dar fragmentarea în timp nu poate servi la coborârea sub prag.
• Mai multe contracte de finanțare. Dacă un beneficiar implementează simultan mai multe proiecte, valorile pentru același tip de produs nu se cumulează între proiecte. Se estimează separat, pentru fiecare contract de finanțare (pct. 2.8).
• Achizițiile anterioare contractului de finanțare. Achizițiile făcute de solicitant înainte de aprobarea finanțării nu se cumulează cu cele din perioada de implementare (subpct. 4 din secțiunea a 3-a, pct. 3.2).
• Ce intră în valoare. Se includ toate sumele plătibile în cadrul achiziției, eligibile sau neeligibile, cu excepția TVA, inclusiv diversele și neprevăzutele și orice opțiuni sau prelungiri menționate explicit (pct. 3.6 și pct. 4.4 subpct. 4).

Valoarea estimată se fundamentează printr-o notă privind determinarea valorii estimate, bazată pe oferte de preț, cataloage, studii de piață sau contracte recente, atașate ca anexe. Nota cuprinde cel puțin denumirea, cantitatea, prețul unitar, prețul total și sursa prețului. Dacă a trecut un interval semnificativ de la cererea de finanțare, valoarea se actualizează înainte de publicare. Dacă valoarea actualizată depășește bugetul din contractul de finanțare, diferența poate fi acoperită din bugetul proiectului, cu respectarea clauzelor contractuale, sau din bugetul propriu. Condiția este ca suplimentarea să nu eludeze pragurile sau plafoanele de ajutor de stat (secțiunea a 3-a, pct. 3.2).

Interdicția de bază este formulată la pct. 1.4: divizarea în mai multe contracte de valoare mai mică și metodele de calcul care subevaluează valoarea, cu scopul de a rămâne sub prag, sunt interzise. Verificatorul compară valoarea estimată cu planul de achiziții al proiectului și cu scopul achiziției, nu cu denumirea de pe factură. Logica a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru achizițiile publice, cu valoare de principiu și pentru beneficiarii privați. Prin Decizia nr. 1339 din 13 martie 2019, Secția de contencios administrativ și fiscal a reținut că estimarea nu se face pe codul CPV, ci luând în considerare scopul atribuirii și necesitățile pe care contractul le acoperă. A mai reținut că aprobarea planului de achiziții de către autoritatea de management nu îl apără pe beneficiar.

4. Achiziția directă: fără procedură, dar nu fără reguli

Sub prag, beneficiarul privat cumpără direct, fără anunț pe site și fără procedură formală (pct. 4.4 subpct. 2). Contractul scris nu este obligatoriu, fiind suficiente comanda, factura, ordinul de plată și procesul-verbal de recepție (pct. 4.2 și 4.3). Rămân însă patru obligații:

• Respectarea principiilor economicității, eficienței și eficacității, indiferent de valoare. Procedura cere beneficiarului să procedeze „de o manieră similară” celei în care își organizează activitatea proprie (pct. 4.4 subpct. 1).
• Întocmirea, înainte de achiziție, a notei privind determinarea valorii estimate, cu ofertele sau extrasele de catalog anexate (pct. 4.4 subpct. 3).
• Dovada realității cheltuielii, inclusiv prin înregistrări contabile și la vizita pe teren, unde se verifică existența, funcționalitatea și utilitatea bunului (pct. 4.4 subpct. 1 și 5).
• Un dosar al achiziției directe cu nota, documentele justificative și documentele care dovedesc realizarea achiziției (pct. 4.5).

Sancțiunile din lista de verificare sunt două. Divizarea achiziției pentru a evita procedura competitivă atrage o corecție de 25% din valoarea achiziției, motivată prin faptul că nu au fost respectate cerințele de publicitate. Cheltuielile care nu pot fi probate cu documente justificative atrag o corecție proporțională, potrivit Părții a 3-a pct. 3 din anexa la H.G. nr. 519/2014 (pct. 4.6 din procedură).

Pentru achizițiile directe, controlul este limitat la ceea ce procedura cere efectiv. În Decizia nr. 558 din 14 februarie 2018, pronunțată tot în materia achizițiilor publice, ÎCCJ a înlăturat corecțiile aplicate unor achiziții directe pe motive de neconformitate a ofertelor. Instanța a reținut că, pentru acel tip de achiziție, organul de control putea verifica doar documentele justificative cerute de norma aplicabilă. Argumentul se poate folosi și de beneficiarul privat atunci când verificatorul importă în achiziția directă exigențe proprii procedurii competitive sau licitației publice.

5. Procedura competitivă, etapă cu etapă

Procedura competitivă cuprinde etapele minime pe care beneficiarul privat trebuie să le parcurgă pentru a atribui un contract la valori egale sau mai mari decât pragurile de achiziție directă (pct. 3.1). Ea se sprijină pe patru principii: transparență, economicitate, eficiență și eficacitate. Procedura însăși explică de ce transparența are cele mai dure sancțiuni: respectarea ei „asigură premisele” respectării celorlalte trei principii (secțiunea 1, pct. 1.2).

5.1. Specificațiile tehnice: documentul pe care se judecă totul

Procedura nu folosește noțiunile de „fișă de date”, „criterii de calificare” sau „criteriu de atribuire” din achizițiile publice. Întreaga procedură se sprijină pe documentul numit „Specificații tehnice”, care trebuie să conțină toate cerințele necesare pentru elaborarea ofertei, formulate obiectiv, clar și detaliat (secțiunea a 3-a, pct. 3.1). Câteva reguli au consecințe directe asupra corecțiilor:

• Marca sau originea pot fi indicate doar dacă specificația nu se poate descrie obiectiv altfel și numai însoțite de mențiunea „sau echivalent” (subpct. 4).
• Elementele de departajare a ofertelor se prezintă în specificații, în ordinea priorității (subpct. 7). Schimbarea ulterioară a acestei ordini se sancționează. Corecția este de 15% dacă schimbarea este nejustificată și duce la alt câștigător, de 10% dacă este justificată și duce la alt câștigător și de 5% dacă nu schimbă câștigătorul (cap. 6, pct. 2.2).
• Cerințele de capacitate (cifră de afaceri, experiență similară, personal) nu sunt obligatorii. Dacă beneficiarul le introduce, trebuie să le justifice într-un document separat, nu mai poate renunța la ele la evaluare și nu poate restrânge mijloacele prin care ofertantul le dovedește.
• Garanțiile de participare și de bună execuție nu se impun. Ele generează costuri care se regăsesc în prețul ofertat. Executarea contractului se asigură prin penalități și verificări intermediare.
• Modelele standard de documentații de atribuire din achizițiile publice nu se recomandă. Procedura avertizează că pot conține cerințe nejustificate pentru un beneficiar privat.
• Declarația ofertanților privind conflictul de interese, potrivit art. 15 din OUG nr. 66/2011, se cere prin specificații. Câștigătorul o reînnoiește la final (subpct. 8).
• Specificațiile din cererea de finanțare, prezentate generic, se detaliază în documentele achiziției. Dacă au devenit neactuale, beneficiarul informează autoritatea de management înainte de lansare, ca să se evalueze impactul asupra contractului de finanțare (subpct. 5 și 6).
• Drepturile de proprietate intelectuală. Când achiziția le implică, de exemplu codul sursă la software, contractul trebuie să asigure transferul lor la final (subpct. 1).

Sancțiunea pentru specificații lipsite de caracter obiectiv sau pentru renunțarea pe parcursul evaluării la unele specificații publicate este o corecție proporțională cu prejudiciul. Temeiul este Partea a 3-a pct. 3 din anexa la H.G. nr. 519/2014 (secțiunea a 7-a, lista de verificare).

5.2. Excepțiile de la publicare: utile, dar cu risc mare

În șase situații, beneficiarul poate atribui contractul direct unui operator, fără anunț (secțiunea a 3-a, pct. 3.1 subpct. 2):

• a) operă de artă sau reprezentație artistică unică;
• b) concurență absentă din motive tehnice;
• c) protecția unor drepturi exclusive, inclusiv de proprietate intelectuală;
• d) produse fabricate exclusiv în scop de cercetare, experimental sau de dezvoltare, fără producție de serie;
• e) cantități suplimentare de la contractantul inițial, când schimbarea lui ar crea incompatibilitate sau dificultăți tehnice disproporționate;
• f) cumpărare în condiții avantajoase de la un operator care își încetează activitatea ori se află în faliment, concordat preventiv sau procedură similară.

Pentru literele a)-c), procedura adaugă o condiție restrictivă: excepția se aplică numai dacă nu există o soluție alternativă rezonabilă și dacă lipsa concurenței nu rezultă dintr-o restrângere artificială a parametrilor achiziției. Motivarea trebuie „atent elaborată”. Riscul este cel mai mare dintre toate: dacă motivarea nu se susține, corecția este de 25% (lista de verificare, sancțiunea pentru alegerea procedurii). Ghidul de proporționalitate din procedură dă ca exemplu de abatere „deosebit de gravă” tocmai excepția tehnică nesusținută atunci când existau evident soluții alternative (cap. 6, pct. 2.3).

5.3. Publicarea anunțului: regimuri diferite pentru beneficiar și pentru solicitant

Procedura distinge între beneficiarul privat, care a semnat contractul de finanțare, și solicitantul privat, care cumpără înainte de depunerea cererii sau de semnarea contractului, cu speranța de a deconta ulterior cheltuiala.

Element	Beneficiar privat	Solicitant privat
Unde se publică	Pe www.fonduri-ue.ro, secțiunea „Achiziții privați”, prin aplicația „Achiziții Beneficiari Privați”. Contul se obține de la autoritatea de management	Într-un cotidian sau o publicație națională ori regională, tipărită sau online, ori pe o pagină web de publicitate, alta decât site-ul propriu
Specificațiile tehnice	Se publică obligatoriu odată cu anunțul. Nu este suficient să indici adresa de la care se pot obține	Publicarea nu este obligatorie, dar anunțul indică adresa de la care se obțin. Se ține o evidență a celor care le-au solicitat
Invitații	Opționale. Conținutul lor trebuie să fie identic cu anunțul	Obligatorii: cel puțin doi potențiali ofertanți, în aceeași zi cu publicarea
Termen minim pentru oferte	6 zile calendaristice la furnizare. 10 zile calendaristice la servicii și lucrări	Aceleași termene, calculate de la publicare sau transmiterea invitației
Rezultatul	Informațiile despre câștigător se completează pe site în 5 zile calendaristice de la semnarea contractului	Rezultatul se comunică în scris tuturor ofertanților în 5 zile calendaristice de la semnare
Corecții	25% pentru lipsa anunțului însoțit de specificații. 3% pentru lipsa publicării câștigătorului	25% pentru lipsa anunțului. 3% pentru lipsa comunicării rezultatului

La calculul termenului pentru oferte nu se numără nici ziua publicării, nici ziua depunerii (secțiunea a 4-a, pct. 4.1, I.9 și II.7). Un anunț pentru furnizare publicat luni permite, la minimum, depunerea ofertelor în ziua de luni a săptămânii următoare. Termenul de șase zile calendaristice se calculează de marți până duminică, inclusiv. Pentru solicitantul privat, procedura precizează că mijloacele de comunicare stabilite în anunț nu se mai pot schimba ulterior și că răspunsurile la clarificări se comunică tuturor operatorilor interesați. Beneficiarul privat semnalează clarificările și modificările direct în anunțul de pe site. Dacă o clarificare modifică specificațiile, termenul de depunere se poate prelungi, cu respectarea acelorași reguli de publicitate.

Trimiterea invitațiilor nu înlocuiește publicarea anunțului. Fișierul atașat anunțului poate avea cel mult 10 MB, iar fișierele cu modificări sau clarificări cel mult 2 MB. Dacă specificațiile depășesc aceste limite, beneficiarul indică în anunț adresa de la care se obțin și asigură accesul imediat și neîngrădit la ele.

5.4. Când platforma nu funcționează: art. 6 alin. (2) din ordin

Ordinul nr. 1.143/2026 a introdus în art. 6 din Ordinul nr. 1284/2016 un alineat nou. Dacă pagina www.fonduri-ue.ro este indisponibilă din motive neimputabile beneficiarilor, termenele din ordin se prelungesc cu durata indisponibilității, stabilită pe baza anunțurilor despre starea paginii publicate pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Ordinul a fost adoptat chiar în timpul unei astfel de situații: potrivit comunicatelor ministerului, aplicația „Achiziții Beneficiari Privați” a fost indisponibilă, în urma unui incident cibernetic, de la jumătatea lunii iulie 2026 până la 18 august 2026.

Concluzia practică este că beneficiarul trebuie să păstreze în dosar captura anunțului ministerial privind indisponibilitatea. Fără ea, prelungirea termenului de 5 zile pentru publicarea câștigătorului nu poate fi dovedită, iar corecția de 3% rămâne un risc real.

5.5. Analiza ofertelor și nota justificativă de atribuire

Beneficiarul compară ofertele cu toate cerințele publicate. Alege oferta care îndeplinește cerințele tehnice și prezintă avantaje, la un raport calitate/preț competitiv (secțiunea a 4-a, pct. 4.2). Regulile de evaluare sunt puține, dar fiecare contează:

• o singură ofertă poate fi acceptată dacă respectă specificațiile (subpct. 4);
• nu este obligatorie o comisie de evaluare. Poate fi desemnată o persoană de specialitate care întocmește și semnează nota (subpct. 5);
• ofertele întârziate se returnează nedeschise (subpct. 6). Data și ora primirii trebuie dovedite la vizita pe teren (subpct. 7);
• nu se pot adăuga cerințe noi și nu se poate renunța la cerințele din anunț, specificații, clarificări sau modificări (subpct. 10);
• dacă nu se depune nicio ofertă sau se depun numai oferte neconforme, procedura se anulează. Se poate relua după analiza cauzelor (subpct. 2 și 3);
• erorile de fond din documentele achiziției, neclarificate până la termenul-limită, nu permit atribuirea. Procedura se anulează, erorile se corectează și procedura se reia (subpct. 11).

Documentul central este nota justificativă de atribuire. Ea prezintă avantajele și dezavantajele fiecărei oferte în raport cu fiecare specificație și cu celelalte oferte, raportate exclusiv la ce rezultă din ofertă și din clarificări. Procedura recomandă ca nota să explice și modul în care avantajul ofertei contribuie la realizarea proiectului. O notă de un rând de tipul „s-a ales oferta cea mai avantajoasă” este, în practică, prima constatare a verificatorului.

5.6. Conflictul de interese: cauza cea mai gravă de corecție

Beneficiarul privat are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a evita conflictul de interese, cu respectarea art. 61 din Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 (secțiunea a 2-a, pct. 2.1, în forma din 2026). Regulamentul consacră o noțiune largă a conflictului de interese, legată de orice interes care compromite exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor. La nivel național, procedura trimite la art. 14 și 15 din OUG nr. 66/2011, coroborate cu art. 8 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 875/2011.

Art. 14 alin. (1) din OUG nr. 66/2011, în forma dată prin OUG nr. 97/2022, identifică trei situații tipice pentru beneficiarii de drept privat care nu aplică legislația achizițiilor publice:

• legături între acționarii sau asociații beneficiarului și ofertanții acestuia;
• legături între membrii comisiei de evaluare și ofertanți;
• situația în care ofertantul câștigător deține pachetul majoritar de acțiuni în două firme participante pentru același tip de achiziție.

Este acționar sau asociat persoana care deține, cumulat, cel puțin 10% din capitalul social sau din drepturile de vot (art. 14 alin. (2)). Sancțiunea constă în deduceri sau excluderi din cheltuielile solicitate la plată, în funcție de prejudiciul posibil sau deja provocat (art. 14 alin. (3)). Ofertantul declară, la depunerea ofertei, că nu se află în conflict de interese. Dacă situația apare pe parcurs, are obligația de a notifica de îndată organizatorul procedurii (art. 15).

Mulți beneficiari tratează enumerarea din art. 14 ca exhaustivă. Instanța supremă a respins această lectură. În Decizia nr. 4229 din 9 septembrie 2020, publicată în buletinul de jurisprudență editat de Înalta Curte, Secția de contencios administrativ și fiscal a analizat cazul unei firme private finanțate din POS CCE care atribuise un contract de consultanță singurului ofertant. Asociatul unic al ofertantului fusese manager financiar al proiectului finanțat și fusese înlocuit cu câteva zile înainte de depunerea ofertei. Instanța de fond anulase procesul-verbal de constatare, reținând că situația nu se încadra în niciunul dintre cazurile enumerate la art. 14. Înalta Curte a reținut, potrivit sintezei publicate, că o interpretare restrictivă, limitată la cazurile enumerate, contravine standardului mai larg din art. 52 alin. (2) din Regulamentul financiar (CE, Euratom) nr. 1605/2002, care viza orice interes economic sau alt interes comun capabil să compromită imparțialitatea. Pe această bază, a considerat corect stabilită neregula. Concluzia are relevanță și mai mare azi, când procedura trimite direct la art. 61 din Regulamentul 2024/2509.

Lecția practică. Declarațiile pe propria răspundere nu sunt suficiente. Înainte de semnare, verifică la registrul comerțului asociații, administratorii și beneficiarii reali ai ofertanților și compară-i cu acționariatul propriu, cu persoanele care au lucrat la proiect și cu cine a redactat specificațiile și nota de atribuire. Păstrează extrasele în dosar. Dacă descoperi o legătură, oferta se respinge, iar motivele se consemnează în nota justificativă de atribuire (secțiunea a 2-a, pct. 2.3).

5.7. Semnarea contractului și publicarea câștigătorului

Contractul se semnează numai cu operatorul desemnat prin nota justificativă. Specificațiile, clarificările și oferta aleasă devin anexe și nu pot fi modificate prin contract (secțiunea a 5-a, pct. 5.1). Înainte de semnarea de către ambele părți nu se pot livra produse, presta servicii, executa lucrări sau efectua plăți. Aceeași regulă se aplică actelor adiționale. Dacă se semnează cu un alt ofertant decât cel desemnat, se schimbă și oferta câștigătoare, iar sancțiunea este o corecție proporțională (Partea a 3-a pct. 3).

În 5 zile calendaristice de la semnare, beneficiarul completează pe site informațiile despre câștigător. Altfel, corecția este de 3% din valoarea contractului. Ordinul nr. 1.143/2026 a clarificat calculul: termenul curge din ziua imediat următoare semnării, iar dacă se împlinește într-o zi nelucrătoare, se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare. Dovada se poate face prin captură de ecran înregistrată în registrul intern al firmei. Lista de verificare precizează că nu se aplică o corecție pentru erori de tehnoredactare justificate.

La procedurile cu mai multe loturi, contractele se semnează adesea la date diferite. Procedura oferă două soluții. Dacă decalajul este previzibil la publicare, beneficiarul poate publica un anunț separat pentru fiecare lot. Dacă nu era previzibil, păstrează capturi de ecran care dovedesc publicarea în termen pentru fiecare lot și întocmește o notă justificativă privind decalarea datelor de semnare. Anunțurile separate pentru loturi nu reprezintă divizare artificială dacă pentru fiecare lot se aplică o procedură competitivă.

Pentru proiectele din perioada 2021-2027, transparența pe site nu este singura obligație. Contractele de finanțare impun și încărcarea dosarului achiziției în MySMIS2021, de regulă în termen de 10 zile (în unele programe, 10 zile lucrătoare) de la semnarea contractului de achiziție. Termenul exact rezultă din clauza propriului contract de finanțare și trebuie verificat de la caz la caz.

5.8. Contestarea procedurii de către ofertanți

Ofertantul nemulțumit nu se poate adresa Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor. Procedura precizează expres că CNSC nu are competență în acest caz, iar operatorul economic se adresează instanțelor de judecată competente (secțiunea a 4-a, pct. 4.3). Procedura competitivă nu este o procedură de achiziție publică, astfel încât Legea nr. 101/2016 nu se aplică. Practic, ofertantul respins are o pârghie mai eficientă decât acțiunea în instanță: o sesizare la autoritatea de management, care poate declanșa verificarea și, în final, corecția.

6. Contractul în execuție: actele adiționale și ajustarea prețului

Multe corecții apar după o procedură corectă, prin modificarea contractului. Regulile sunt cuprinse în secțiunea a 5-a, pct. 5.2 și 5.3:

• orice modificare se face prin act adițional, cu obiect strâns legat de contractul inițial, și numai în perioada de execuție;
• sunt interzise modificările substanțiale: cele care schimbă elementele ofertei ori cerințele din anunț și specificații, cele care ar fi permis alt câștigător sau ar fi atras alți participanți dacă ar fi fost cunoscute inițial și cele care schimbă natura contractului;
• sunt interzise și modificările succesive care, cumulate, duc la ocolirea procedurii, la favorizarea câștigătorului sau la eludarea legii achizițiilor publice. Procedura dă ca exemplu tipic de favorizare acordarea unui avans neprevăzut în documentele achiziției;
• produsele ofertate pot fi înlocuite numai dacă nu se mai comercializează curent, situație care trebuie dovedită, cu produse egale sau superioare tehnic, compatibile și fără modificarea prețului;
• prelungirea duratei trebuie să permită finalizarea înainte de expirarea contractului de finanțare. Dacă durata de execuție a fost avantajul decisiv al câștigătorului, prelungirea este permisă numai dacă nu afectează acest avantaj față de următorul clasat;
• aplicarea unei clauze de revizuire clare, precise și fără echivoc, prevăzute în documentele achiziției, nu constituie modificare contractuală.

Ajustarea prețului se mai poate face într-o singură situație: variația indicilor de preț pentru elementele constitutive ale ofertei. Ipoteza ajustării pentru modificări legislative, ale normelor tehnice sau ale taxelor locale a fost abrogată prin Ordinul nr. 1.143/2026. Ajustarea trebuie anunțată atât în anunț, cât și în contract. Mecanismul, indicii și sursa lor, cum ar fi buletinele statistice sau cotațiile bursiere, se precizează de la început. Dacă aceste elemente lipsesc sau sunt modificate ulterior, ajustarea este inaplicabilă, iar diferența de preț se poate plăti doar din bugetul propriu. Ajustarea nu poate depăși strictul necesar și nu poate anula avantajele competitive din nota de atribuire. Sancțiunea pentru încălcarea acestor reguli este o corecție proporțională (Partea a 3-a pct. 3), iar în practică se reține ca neeligibilă suma care rezultă din calcul.

7. Dosarul achiziției: ce trebuie să existe pentru verificare

Procedura enumeră documentele obligatorii (secțiunea a 6-a). Dosarul este proba cu care beneficiarul se apără, iar lipsa unui document se tratează, în practică, ca lipsa etapei pe care o dovedește.

Nr.	Document	Observații practice
1	Specificațiile tehnice	Versiunea publicată, cu modificările datate
2	Nota privind determinarea valorii estimate	Cu ofertele sau extrasele de catalog anexate și data întocmirii, anterioară publicării
3	Dovada anunțului, a invitațiilor, a clarificărilor și a comunicării rezultatului	Capturi de ecran din aplicație, cu data și ora
4	Nota justificativă de atribuire	Analiză pe fiecare specificație, nu formulă generică
5	Nota privind decalarea datelor de semnare (loturi)	Numai când este cazul
6	Declarațiile privind conflictul de interese (beneficiar și câștigător)	Recomandat: extrase din registrul comerțului pentru ofertanți
7	Ofertele originale și clarificările	Cu dovada datei și orei primirii
8	Contractul de achiziție	Cu anexele: specificații, clarificări, oferta
9	Actele adiționale	Cu justificarea fiecărei modificări
10	Documentele care dovedesc realizarea achiziției	Procese-verbale de recepție, livrabile, predare-primire
11	Contestațiile	Dacă există

8. Grila corecțiilor financiare pentru beneficiarii privați

8.1. Temeiul: OUG nr. 66/2011 și Partea a 3-a din anexa nr. 1 la H.G. nr. 519/2014

Art. 6 alin. (3) lit. c) din OUG nr. 66/2011 obligă autoritățile de management să aplice reduceri procentuale atunci când constată abateri de la „procedurile sau instrucțiunile specifice de achiziții aplicabile beneficiarilor privați, alții decât autoritățile contractante”. Art. 27 alin. (1) prevede, pentru aceleași abateri, emiterea de note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare. Ratele sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului (art. 6 alin. (3¹) și art. 27 alin. (2)), respectiv prin H.G. nr. 519/2014, a cărei anexă nr. 1 (modificată prin H.G. nr. 348/2020) are o Parte a 3-a dedicată beneficiarilor privați:

Pct.	Abaterea	Corecția
1	Nerespectarea cerințelor privind un grad adecvat de publicitate și transparență la publicarea procedurii (contract atribuit fără lansarea adecvată a unei proceduri competitive)	25% din valoarea contractului
2	Nerespectarea cerințelor privind publicitatea și transparența la desemnarea câștigătorului	3% din valoarea contractului
3	Contract atribuit cu respectarea transparenței, dar cu abateri de la alte prevederi ale procedurii (buna gestiune financiară, economicitate, eficiență, eficacitate)	Proporțional, în funcție de gravitatea abaterii și de prejudiciul provocat sau posibil

Titlul Părții a 3-a trimite și în forma la zi la Ordinul nr. 1.120/2013, abrogat în 2016. Legătura cu procedura actuală o face, în orice caz, art. 8 din Ordinul nr. 1284/2016, potrivit căruia trimiterile la actele abrogate se interpretează ca trimiteri la noul ordin. Pentru că trimiterea de corespondență este prevăzută expres, un argument de nelegalitate întemeiat exclusiv pe o astfel de necorelare are șanse reduse. Poate fi folosit doar ca argument complementar.

Dacă beneficiarul trebuia să aplice Legea nr. 98/2016 și a aplicat procedura competitivă, se aplică grila pentru achiziții publice (procedura trimite la Partea 1 din anexă). Diferența de severitate este mare. În grila pentru achiziții publice aliniată la Decizia Comisiei C(2019) 3452 (anexa nr. 2), nepublicarea anunțului și divizarea artificială se sancționează cu 100%, iar reducerea la 25% este posibilă numai dacă s-au folosit alte mijloace adecvate de publicitate. Diferența dintre 25% și 100% explică de ce testul de încadrare din secțiunea 2 a acestui articol nu este o formalitate.

8.2. Cum se aplică principiul proporționalității (pct. 3)

Capitolul 6 din procedură detaliază aplicarea pct. 3 și precizează că principiul proporționalității presupune două elemente cumulative: gravitatea abaterii și prejudiciul, provocat sau posibil.

• Prejudiciul calculabil devine cheltuială neeligibilă în cuantumul rezultat, iar gravitatea nu mai contează. Exemplele din procedură sunt diferența de preț dintre oferta care ar fi trebuit să câștige și cea declarată câștigătoare și majorarea nejustificată a prețului prin act adițional (pct. 2.1).
• Prejudiciul necuantificabil se sancționează procentual: 1-5% pentru abateri cu impact mic, 6-10% pentru impact mediu și 11-15% pentru impact mare (pct. 2.2).
• Abaterile deosebit de grave permit corecții între 16% și 25%, cu justificarea motivelor pentru care nu se încadrează în situațiile anterioare (pct. 2.3).

Situația (exemple din procedură, cap. 6)	Corecția orientativă
Există oferte conforme în limita valorii estimate, dar se alege o ofertă cu caracteristici tehnice inferioare	15%
Se alege o ofertă conformă peste valoarea estimată, deși existau oferte conforme, similare sau superioare, în limita valorii (diferența nu este suportată din bugetul propriu)	15%
Toate ofertele conforme depășesc valoarea estimată, iar beneficiarul alege o ofertă inferioară tehnic care se încadrează în valoare	10%
Nicio ofertă nu respectă toate specificațiile, iar beneficiarul o alege pe cea care respectă majoritatea, în limita valorii estimate	5%
Toate ofertele conforme depășesc valoarea estimată, iar beneficiarul alege una dintre ele fără să suporte diferența din bugetul propriu	5%
Ordinea elementelor de departajare se schimbă nejustificat, ceea ce duce la alt câștigător / justificat, cu alt câștigător / fără schimbarea câștigătorului	15% / 10% / 5%
Excepția de la procedura competitivă este insuficient documentată, deși existau soluții alternative evidente	până la 25%

Nota de subsol a secțiunii precizează că ghidul de proporționalitate nu se aplică atunci când se constată o neregulă sau o fraudă. În acest caz, se aplică direct actele normative în materie. Grila orientativă nu creează așadar un drept la un anumit procent, dar oferă un etalon de comparație pe care instanța îl poate folosi când autoritatea aplică un procent mai mare pentru o situație descrisă identic în procedură.

8.3. Cinci reguli din OUG nr. 66/2011 care limitează corecția

• Fără impact financiar, fără corecție. Pentru abaterile de natură formală, fără potențial impact financiar, nu se aplică reduceri sau corecții (art. 6 alin. (3³) și art. 27 alin. (3)).
• Corecțiile nu se cumulează. Pentru mai multe nereguli la același contract se aplică exclusiv rata cea mai mare (art. 27 alin. (4); art. 6 alin. (3⁴) pentru reducerile la plată).
• Abaterile nedefinite se sancționează prin analogie cu abaterile din anexe sau potrivit principiului proporționalității (art. 6 alin. (3²) și art. 27 alin. (5)).
• Proporționalitatea este obligatorie la orice constatare. Se ține seama de natura, gravitatea, amploarea și implicațiile financiare ale neregulii (art. 2 alin. (1) lit. n) și art. 17).
• Reținerea preventivă se regularizează ulterior. Până la emiterea notei de constatare, autoritatea poate plăti cererea, aplicând preventiv reducerea maximă aferentă abaterii. Suma se regularizează după emiterea notei (art. 28). Beneficiarul are, așadar, interes să grăbească finalizarea constatării.

Două elemente agravează riscul. Eroarea extrapolată a fost introdusă prin OUG nr. 86/2025, ca art. 21¹. Dacă suspiciunea de neregulă cuprinde o neregulă individuală și un calcul de eroare extrapolată, iar eroarea individuală se confirmă, creanța include ambele sume. Al doilea element este calificarea corecției: Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că ea este o măsură administrativă, nu o sancțiune (hotărârea din 26 mai 2016, cauzele conexate C-260/14 și C-261/14, Județul Neamț și Județul Bacău, pct. 51). Prin urmare, garanțiile specifice sancțiunilor, precum aplicarea retroactivă a legii mai blânde, nu sunt disponibile. Aceeași hotărâre a reținut că încălcarea normelor naționale de atribuire, chiar pentru contracte sub pragurile directivelor, poate constitui neregularitate dacă are sau ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului Uniunii. Formularea confirmă însă și limita: fără un efect financiar cel puțin potențial nu există neregulă.

9. Ce faci când primești corecția

9.1. Înainte de emiterea titlului: punctul de vedere

Pe parcursul verificărilor, structura verificată are dreptul să își exprime punctul de vedere (art. 21 alin. (11) din OUG nr. 66/2011). Proiectul procesului-verbal de constatare se comunică înainte de aprobare. Beneficiarul are 5 zile lucrătoare de la primire pentru a depune în scris punctul de vedere (art. 21 alin. (14)-(15)), iar titlul de creanță trebuie să menționeze punctul de vedere și poziția structurii de control (art. 21 alin. (21)). Această etapă este adesea ratată sau tratată superficial. Este însă momentul în care poți atașa documentele lipsă, captura de ecran care dovedește publicarea sau calculul prejudiciului real, înainte ca autoritatea să își consolideze poziția. Un punct de vedere bine argumentat, la care autoritatea nu răspunde, devine un motiv de nelegalitate în etapa judiciară.

9.2. Contestația administrativă: 30 de zile, termen de decădere

Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare este titlu de creanță (art. 21 alin. (20)) și act administrativ (art. 21 alin. (19)). Împotriva ei se formulează contestație administrativă:

• în cel mult 30 de zile calendaristice de la comunicare. Termenul este de decădere (art. 47 alin. (1) și (4));
• la autoritatea emitentă. Contestația nu se taxează cu taxă de timbru (art. 47 alin. (5));
• cu motive de fapt și de drept și cu dovezi. Obiectul contestației îl constituie doar sumele și măsurile înscrise în titlu (art. 47 alin. (1) și (3));
• autoritatea se pronunță prin decizie motivată în 30 de zile (art. 50 alin. (1)) și nu poate crea contestatarului o situație mai grea (art. 50 alin. (5)).

Aceeași contestație, pe OUG nr. 66/2011, este explicată pentru fondurile agricole în articolul despre contestația administrativă la APIA.

Contestația nu suspendă executarea titlului (art. 50 alin. (7)). Suspendarea se cere instanței, în temeiul Legii nr. 554/2004. Instanța poate condiționa suspendarea de o cauțiune de până la 20% din suma contestată (art. 50 alin. (8)-(9)). Decizia de soluționare se atacă la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit Legii nr. 554/2004 (art. 51). Pentru actele privind finanțări nerambursabile din fonduri europene, competența materială se stabilește după valoare: tribunalul, până la 3.000.000 de lei, și curtea de apel, peste acest prag (art. 10 alin. (1) și (1¹) din Legea nr. 554/2004). Reclamantul de drept privat se adresează instanței de la sediul său (art. 10 alin. (3)).

Dreptul autorității de a stabili creanța se prescrie în 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor închiderii programului, comunicată de Comisie prin declarația finală de închidere (art. 45 alin. (1)). Pentru beneficiar, termenul este foarte lung: dosarul achiziției trebuie păstrat ani de zile după încheierea proiectului. Dacă existența creanței depinde de o faptă penală și organul de urmărire penală, DLAF sau ANI au fost sesizate, emiterea titlului se suspendă de drept până la soluționarea definitivă (art. 45 alin. (4)).

9.3. Apărările: separarea argumentelor procedurale de cele de fond

O contestație eficientă separă argumentele care privesc actul de cele care privesc existența și cuantumul neregulii.

A. Apărări privind legalitatea procedurii de constatare

• nu s-a comunicat proiectul procesului-verbal sau nu s-a acordat termenul de 5 zile lucrătoare pentru punctul de vedere (art. 21 alin. (14)-(15));
• titlul nu analizează punctul de vedere depus, deși art. 21 alin. (21) cere mențiuni despre el și despre poziția structurii de control;
• titlul nu indică temeiul exact al ratei aplicate, ceea ce reprezintă o nemotivare;
• s-a depășit termenul de verificare de 90 de zile (art. 21 alin. (23)). Practica ÎCCJ a calificat acest termen ca fiind de recomandare (Decizia nr. 558/2018), așa că argumentul are, de regulă, efect limitat.

B. Apărări de fond

• Încadrarea greșită a abaterii. Corecția de 25% de la pct. 1 sancționează lipsa transparenței. Dacă anunțul a existat, dar a avut un viciu, de exemplu un termen mai scurt cu o zi sau o specificație neclară, încadrarea corectă este la pct. 3, cu procent proporțional. Raționamentul seamănă cu cel din Decizia ÎCCJ nr. 558/2018, unde o corecție de 100% a fost redusă la 5% pentru încadrare greșită.
• Prejudiciul este calculabil. Când diferența de preț poate fi calculată, procedura cere reținerea sumei exacte, nu a unui procent (cap. 6, pct. 2.1). Pentru un contract de 1.000.000 de lei, o diferență de 12.000 de lei față de oferta corectă înseamnă o corecție de 12.000 de lei, nu de 150.000 de lei.
• Lipsa oricărui impact financiar (art. 27 alin. (3)): de exemplu, o eroare de tehnoredactare sau o declarație depusă cu o zi întârziere, fără efect asupra concurenței.
• Cumulul de corecții, interzis de art. 27 alin. (4).
• Excepția de la publicare este documentată: lipsa reală a alternativelor, verificată prin solicitări către alți producători sau distribuitori.
• Conflictul de interese nu există: deținere sub pragul de 10%, lipsa oricărei legături reale sau lipsa implicării persoanei respective în procedură. În lumina Deciziei ÎCCJ nr. 4229/2020 și a art. 61 din Regulamentul 2024/2509, apărarea nu se poate limita la faptul că situația „nu e în lista din art. 14”. Trebuie demonstrat că imparțialitatea nu a fost compromisă.
• Autoritatea a importat exigențe din achizițiile publice pe care procedura competitivă nu le prevede, cum ar fi criterii de calificare, garanții, comisie de evaluare sau fișa de date. Procedura le exclude în mod expres.

9.4. Cum evaluează autoritatea de management cazul și când merită contestat

Strategia se construiește pornind de la poziția autorității de management. Pentru ea, corecția de 25% pentru nepublicare este aproape automată și se apără ușor în instanță, pentru că textul este clar, iar procentul este fix. Corecțiile proporționale sunt mai vulnerabile, deoarece autoritatea trebuie să justifice gravitatea, prejudiciul și procentul ales. Acolo beneficiarul are, de regulă, cele mai multe argumente. În cazurile de conflict de interese, autoritatea are de partea ei jurisprudența instanței supreme. Contestația trebuie să conteste chiar faptele, adică existența legăturii, nu doar calificarea lor juridică.

Pentru decizie poate fi folosit modelul BATNA. Cea mai bună alternativă a beneficiarului la un acord este plata sau acceptarea reținerii, cu efecte asupra fluxului de numerar și, uneori, asupra cofinanțării. Calculul se face pe valori concrete: corecția, costul procesului, durata, cauțiunea pentru suspendare și probabilitatea de câștig după tipul abaterii. O corecție proporțională de 15% pe un contract important, aplicată fără calculul prejudiciului real, merită, de regulă, analizată în vederea contestării. O corecție de 3% pentru publicarea câștigătorului cu o zi întârziere, fără scuză documentată, de regulă nu merită.

10. Lista de control înainte de orice achiziție

• Am stabilit în scris că nu sunt autoritate contractantă, că niciun contract nu intră sub art. 6 din Legea nr. 98/2016 și că programul este inclus în art. 5 din Ordinul nr. 1284/2016.
• Am întocmit planul de achiziții al proiectului și am grupat achizițiile similare pe întreaga perioadă de implementare.
• Pentru fiecare achiziție am o notă privind valoarea estimată, datată înainte de publicare sau de cumpărare, cu oferte și extrase anexate.
• Am verificat dacă specificațiile din cererea de finanțare mai sunt actuale. Dacă nu, am informat autoritatea de management înainte de lansare.
• Specificațiile sunt obiective, fără mărci fără mențiunea „sau echivalent”, cu elementele de departajare în ordinea priorității și cu cerința declarației de conflict de interese.
• Dacă am introdus cerințe de capacitate, le-am justificat într-un document separat.
• Anunțul și specificațiile sunt publicate pe www.fonduri-ue.ro. Am respectat termenul de 6 sau 10 zile calendaristice, calculat fără ziua publicării și fără ziua depunerii.
• Am verificat în registrul comerțului asociații, administratorii și beneficiarii reali ai ofertanților.
• Nota justificativă de atribuire analizează fiecare ofertă în raport cu fiecare specificație.
• Am semnat contractul numai cu câștigătorul desemnat și nu am plătit nimic înainte de semnare.
• Am publicat câștigătorul în 5 zile calendaristice și am salvat captura de ecran. Am încărcat dosarul în MySMIS2021 în termenul contractual.
• Orice act adițional este justificat, nu modifică substanțial oferta și nu introduce avansuri sau ajustări neprevăzute în documentele achiziției.

11. Concluzie

Pentru beneficiarul privat, Ordinul nr. 1284/2016 nu este un obstacol birocratic, ci condiția de eligibilitate a cheltuielii. Corecțiile din H.G. nr. 519/2014 sunt construite pe o ierarhie clară. Lipsa transparenței costă 25% și se contestă cu greu. Celelalte abateri costă proporțional cu prejudiciul și pot fi discutate eficient, cu argumente și calcule. De aici rezultă concluzia practică: cheltuiala cu un dosar de achiziție bine construit este mult mai mică decât costul unei corecții de 25%. Iar când corecția a fost deja aplicată, câștigul se obține prin încadrarea corectă a abaterii și prin calculul real al prejudiciului, nu prin argumente generale despre buna-credință a beneficiarului.

Întrebări frecvente

Pot cumpăra direct un echipament de 250.000 de lei fără TVA?

Da, dacă valoarea cumulată a echipamentelor similare din același proiect, pe toată durata implementării, rămâne sub 270.120 lei. Trebuie să ai o notă privind valoarea estimată întocmită înainte de cumpărare și documentele justificative ale achiziției.

Este valabilă procedura dacă am primit o singură ofertă?

Da. Procedura permite atribuirea pe baza unei singure oferte dacă aceasta respectă specificațiile tehnice (secțiunea a 4-a, pct. 4.2 subpct. 4). Condiția este ca anunțul să fi fost publicat corect și ca specificațiile să nu fi fost croite pe un singur furnizor.

Trebuie să constitui o comisie de evaluare?

Nu. Poți desemna o singură persoană de specialitate care întocmește și semnează nota justificativă de atribuire. Persoana respectivă trebuie să nu aibă legături cu ofertanții.

Am publicat câștigătorul după 6 zile. Primesc automat corecția de 3%?

Verifică întâi calculul. Termenul curge din ziua următoare semnării și se prelungește până la prima zi lucrătoare dacă expiră într-o zi nelucrătoare. Se prelungește și cu perioada de indisponibilitate a platformei anunțată de minister. Erorile de tehnoredactare justificate nu atrag corecție.

Pot contesta la CNSC decizia unui beneficiar privat de a respinge oferta mea?

Nu. CNSC nu are competență în procedura competitivă. Te poți adresa instanței de judecată și poți sesiza autoritatea de management care finanțează proiectul.

Contestația împotriva notei de constatare oprește recuperarea sumei?

Nu. Suspendarea executării se cere separat instanței de contencios administrativ, care o poate condiționa de o cauțiune de până la 20% din suma contestată.

Procedura se aplică și proiectelor PNRR sau AFIR?

Nu. Art. 5 din ordin exclude PNDR și Planul Național Strategic PAC, iar PNRR nu figurează între programele incluse. Pentru acestea se aplică regulile proprii ale finanțatorului.

Temei legal și surse

• Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1.284/2016 privind aprobarea Procedurii competitive aplicabile solicitanților/beneficiarilor privați pentru atribuirea contractelor de furnizare, servicii sau lucrări finanțate din fonduri europene (M. Of. nr. 618 din 12.08.2016), forma consolidată pe portalul legislativ al Ministerului Justiției, cu modificările aduse prin Ordinul nr. 1.354/2023 (M. Of. nr. 300 din 10.04.2023) și Ordinul MIPE nr. 1.143/2026 (M. Of. nr. 587 din 17.07.2026).
• OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, aprobată prin Legea nr. 142/2012, forma consolidată: art. 2, 6, 14, 15, 17, 21, 21¹, 27, 28, 45, 47-51.
• H.G. nr. 519/2014 privind stabilirea ratelor aferente reducerilor procentuale/corecțiilor financiare (M. Of. nr. 481 din 28.06.2014), modificată prin H.G. nr. 348/2020 (M. Of. nr. 363 din 06.05.2020), anexa nr. 1, Partea a 3-a.
• Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, art. 4, 6 și 7; Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 10.
• Regulamentul (UE, Euratom) 2024/2509 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (reformare), art. 61; Decizia Comisiei C(2019) 3452 din 14 mai 2019 (orientările privind corecțiile financiare pentru nerespectarea normelor de achiziții publice).
• OUG nr. 23/2023 privind instituirea unor măsuri de simplificare și digitalizare pentru gestionarea fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021-2027 (M. Of. nr. 319 din 13.04.2023).
• CJUE, hotărârea din 26 mai 2016, cauzele conexate C-260/14 și C-261/14, Județul Neamț și Județul Bacău, EU:C:2016:360.
• ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal: Decizia nr. 4229 din 9 septembrie 2020 (conflict de interese, beneficiar privat POS CCE; Buletinul Casației nr. 2/2020); Decizia nr. 1339 din 13 martie 2019 (estimarea valorii și divizarea); Decizia nr. 558 din 14 februarie 2018 (limitele controlului la achiziția directă; încadrarea corectă a abaterii).

Articolul are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la data publicării. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret. Pentru analiza unei achiziții sau a unei note de constatare a corecțiilor financiare, echipa SCA Zandomeni vă stă la dispoziție.