Pe scurt, pentru avocații și consultanții care lucrează cu autorități și pentru firmele care concurează cu societățile acestora: Legea nr. 98/2016 nu se aplică unei liste închise de contracte (art. 26-33): între ele, reprezentarea de către avocat în instanță, arbitraj sau mediere și consultanța pentru un litigiu probabil, cumpărarea sau închirierea de imobile existente, contractele atribuite propriei societăți a autorității, în condițiile stricte ale controlului similar. Consultanța juridică fără legătură cu un litigiu nu este exceptată: intră în regimul simplificat al anexei nr. 2. Separat de legea achizițiilor, autoritățile care au juriști proprii pot cumpăra servicii juridice numai în situații temeinic justificate și cu aprobarea prevăzută de O.U.G. nr. 26/2012. O excepție invocată fără temei se poate contesta, iar contractul poate fi atacat în nulitate.
Ce înseamnă o excepție de la legea achizițiilor?
Exceptările sunt contracte pe care autoritatea le poate încheia fără să aplice procedurile Legii nr. 98/2016. Ele nu trebuie confundate cu achiziția directă, care rămâne o modalitate de atribuire prevăzută de lege, cu plafoane și reguli proprii. La o excepție, legea achizițiilor nu se aplică deloc contractului respectiv.
Pentru că scot un contract din concurență, excepțiile sunt enumerate limitativ și se interpretează strict. Autoritatea care invocă o excepție trebuie să poată justifica îndeplinirea fiecărei condiții. Legea închide și calea ocolită a denumirii: dacă un act juridic încheiat de o autoritate este, indiferent de denumire sau formă, un contract de achiziție publică, legea se aplică (art. 32 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). Un „parteneriat”, o „asociere” sau un „protocol” prin care autoritatea primește, de fapt, lucrări sau servicii contra cost rămâne o achiziție.
Care sunt excepțiile principale?
| Excepția | Condițiile principale | Temei |
|---|---|---|
| Imobile | cumpărarea sau închirierea de terenuri, clădiri existente ori alte bunuri imobile sau drepturi asupra lor | art. 29 alin. (1) lit. a) |
| Arbitraj și mediere | serviciile arbitrului, mediatorului și ale altor forme de soluționare alternativă | art. 29 alin. (1) lit. c) |
| Servicii juridice | numai cele enumerate expres (avocat în litigii, notari, executori și altele) | art. 29 alin. (1) lit. d) și alin. (3) |
| Servicii financiare și împrumuturi | instrumente financiare, servicii ale băncilor centrale, împrumuturi | art. 29 alin. (1) lit. e)-f) |
| Contracte de muncă | raportul de muncă al personalului | art. 29 alin. (1) lit. g) |
| Drept exclusiv | serviciu atribuit altei autorități care are un drept exclusiv acordat prin lege sau act normativ, compatibil cu tratatele | art. 30 |
| In-house | control similar, peste 80% din activitate pentru autoritate, fără participare privată directă | art. 31 alin. (1)-(5) |
| Cooperare între autorități | obiective comune de serviciu public, numai interes public, sub 20% din activitate pe piața liberă | art. 31 alin. (6) |
| Finanțări și asocieri | finanțări rambursabile sau nerambursabile, constituirea de societăți sau asocieri, dacă nu sunt de fapt achiziții | art. 32 |
Lista completă cuprinde și alte situații, cum ar fi contractele sectoriale (art. 26), programele media, protecția civilă prestată fără scop patrimonial sau transportul feroviar și cu metroul (art. 29 alin. (1)).
Ce servicii juridice sunt exceptate și ce nu?
Exceptarea serviciilor juridice este mai îngustă decât pare. Legea enumeră șase categorii (art. 29 alin. (3) din Legea nr. 98/2016):
- asistența și reprezentarea unui client de către un avocat într-o procedură de arbitraj, mediere sau altă formă de soluționare alternativă a disputelor, în România, în alt stat sau în fața unei instanțe internaționale;
- asistența și reprezentarea de către un avocat în proceduri judiciare în fața instanțelor sau a autorităților publice, din România, din alt stat ori internaționale;
- asistența și consultanța juridică acordată de un avocat anticipat sau în vederea pregătirii acestor proceduri ori atunci când există indicii concrete și o probabilitate ridicată ca speța să ajungă într-o asemenea procedură;
- certificarea și autentificarea documentelor de către notari;
- serviciile fiduciarilor, ale administratorilor-sechestru și ale altor entități desemnate de instanță sau de lege să lucreze sub controlul instanțelor;
- serviciile executorilor judecătorești.
Ce nu se încadrează aici nu este exceptat. Consultanța curentă, redactarea de contracte fără un litigiu în perspectivă, avizarea actelor administrative sau asistența la proceduri de achiziție intră în anexa nr. 2 a legii, care cuprinde serviciile juridice „în măsura în care nu sunt excluse în temeiul art. 29 alin. (3)”.
Pentru serviciile din anexa nr. 2, legea prevede o procedură proprie, în care autoritatea trebuie să respecte principiile legii, în primul rând nediscriminarea, tratamentul egal și transparența (art. 111 alin. (1)). De la pragul de 3.741.750 lei, autoritatea are obligații suplimentare: anunțul de participare sau un anunț de intenție valabil în mod continuu, anunțul de atribuire și criteriul celui mai bun raport calitate-preț sau calitate-cost (art. 111 alin. (2) și (6)).
Exemplu ipotetic: o primărie vrea un avocat care să o reprezinte într-un proces deja pornit. Contractul este exceptat de la legea achizițiilor. Dacă primăria vrea un cabinet care să-i avizeze lunar contractele și hotărârile, serviciul intră în anexa nr. 2 și se atribuie prin procedura proprie.
Ce cere O.U.G. nr. 26/2012 pentru serviciile juridice?
Faptul că reprezentarea în instanță este exceptată de la legea achizițiilor nu înseamnă că orice autoritate poate angaja liber un avocat. O regulă separată, de disciplină financiară, se aplică autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, companiilor și societăților naționale, societăților cu capital integral sau majoritar de stat și regiilor autonome care au personal propriu de specialitate juridică: acestea nu pot achiziționa servicii juridice de consultanță, asistență sau reprezentare (art. I alin. (1) din O.U.G. nr. 26/2012).
Excepția este permisă numai în situații temeinic justificate, când activitatea nu poate fi asigurată de juriștii proprii, și numai cu aprobarea prevăzută de ordonanță (art. I alin. (2)-(3)):
- pentru administrația centrală, a ordonatorului principal de credite;
- pentru administrația locală, a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București;
- pentru societățile și regiile cu capital de stat sau al unităților administrativ-teritoriale, aprobarea și mandatarea reprezentanților statului ori ai unității administrativ-teritoriale în organele de conducere.
Pentru avocat, consecința practică este că, înainte de a semna, verifică existența aprobării și a justificării. Când autoritatea are juriști proprii, un contract semnat fără aprobare poate fi pus în discuție ulterior, inclusiv la controlul financiar al autorității, iar plata onorariului poate deveni litigioasă.
Când se aplică excepția in-house?
Excepția in-house privește contractele atribuite de autoritate unei persoane juridice pe care o controlează, de regulă propria societate. Condițiile sunt cumulative (art. 31 alin. (1) din Legea nr. 98/2016):
- autoritatea exercită asupra persoanei juridice un control similar celui asupra propriilor departamente, adică o influență determinantă atât asupra obiectivelor strategice, cât și asupra deciziilor importante (alin. (2));
- peste 80% din activitățile persoanei controlate sunt efectuate pentru îndeplinirea sarcinilor încredințate de autoritatea care o controlează sau de alte persoane controlate de aceasta;
- nu există participare privată directă la capitalul persoanei controlate, cu excepția formelor impuse de lege care nu dau control, drept de veto sau influență determinantă.
Procentul de 80% nu se declară, se calculează: pe baza cifrei medii de afaceri totale sau a unui indicator alternativ, cum ar fi costurile, din ultimii trei ani anteriori atribuirii; pentru entitățile noi sau reorganizate se pot folosi estimări, în special previziuni de afaceri (art. 31 alin. (7)-(8)).
Legea permite și controlul exercitat în comun de mai multe autorități, dacă organele de decizie ale persoanei controlate cuprind reprezentanții tuturor, autoritățile exercită împreună influența determinantă, iar persoana controlată nu urmărește interese contrare celor ale autorităților (art. 31 alin. (4)-(5)).
Pentru firmele private, aceasta este excepția cu cel mai mare impact. O societate a consiliului local care lucrează în proporție importantă pe piață pentru clienți privați sau care are un acționar privat nu poate primi contracte direct pe temeiul in-house.
Ce este cooperarea între autorități?
Un contract încheiat exclusiv între două sau mai multe autorități contractante iese de sub incidența legii dacă îndeplinește cumulativ trei condiții: instituie o cooperare pentru ca serviciile publice pe care trebuie să le asigure să fie prestate în vederea unor obiective comune; cooperarea are la bază exclusiv considerații de interes public; autoritățile participante desfășoară pe piața liberă mai puțin de 20% din activitățile vizate de cooperare (art. 31 alin. (6) din Legea nr. 98/2016).
Cooperarea nu acoperă situația în care o autoritate prestează, contra cost, servicii pentru alta, ca un furnizor obișnuit. Diferența dintre cooperare și cumpărare este de fond, nu de formulare.
Ce poate face o firmă când excepția este invocată abuziv?
Prima cale este contestația. Legea remediilor definește actul autorității contractante astfel încât să cuprindă și omisiunea sau refuzul de a aplica legea (art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016). Termenul este de 10 zile de la luarea la cunoștință, dacă valoarea estimată atinge pragul european, și de 7 zile sub prag (art. 8 alin. (1)). Problema practică este momentul aflării: la un contract încheiat fără procedură, firma află de regulă după semnare.
A doua cale este acțiunea în nulitatea contractului. Legea prevede nulitatea absolută a contractului atribuit fără publicarea unui anunț de participare obligatoriu (art. 58 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101/2016). Acțiunea se introduce în 30 de zile de la publicarea anunțului de atribuire care conține justificarea sau de la informarea motivată a ofertanților și candidaților, iar în lipsa acestora, în 6 luni de la publicarea anunțului de atribuire (art. 60 alin. (1)). Dacă autoritatea nu a publicat nici anunțul de atribuire, termenul trebuie analizat separat, pe datele concrete.
Pentru o contestație sau o acțiune serioasă, firma are nevoie de documente: hotărârea de aprobare, contractul, situațiile financiare ale societății care a primit contractul, structura acționariatului, actul normativ invocat ca drept exclusiv. Multe dintre ele se pot obține prin cereri de informații de interes public sau din registrele publice, înainte de a formula acțiunea.
Întrebări frecvente
Poate o primărie angaja direct un avocat pentru un proces?
Contractul de asistență și reprezentare în instanță este exceptat de la Legea nr. 98/2016 (art. 29 alin. (3) lit. b)). Dacă primăria are juriști proprii, mai este nevoie de o justificare temeinică și de aprobarea consiliului local (art. I alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 26/2012).
Este exceptată și consultanța juridică fără proces?
Numai dacă este acordată de un avocat pentru pregătirea unui litigiu, arbitraj sau mediere ori când există indicii concrete și o probabilitate ridicată ca speța să ajungă acolo. Consultanța curentă intră în anexa nr. 2 și se atribuie prin procedura proprie (art. 111 din Legea nr. 98/2016).
Închirierea unui sediu de către o instituție publică intră sub legea achizițiilor?
Nu, închirierea de clădiri existente este exceptată (art. 29 alin. (1) lit. a)). Dacă însă contractul presupune construirea sau amenajarea unui imobil după cerințele autorității, trebuie analizat dacă nu este, de fapt, o achiziție de lucrări.
Cum aflu dacă societatea unei primării îndeplinește condiția de 80%?
Procentul se stabilește pe baza cifrei medii de afaceri sau a costurilor din ultimii trei ani (art. 31 alin. (7)). Situațiile financiare publicate și raportările societății sunt punctul de plecare; autoritatea care invocă excepția trebuie să poată justifica îndeplinirea condiției.
Ce risc are firma care semnează un contract atribuit nelegal pe o excepție?
Contractul poate fi declarat nul la cererea unei persoane interesate, în termenele prevăzute de lege (art. 58 și art. 60 din Legea nr. 101/2016). Plățile primite și lucrările executate devin atunci obiect de discuție, așa că încadrarea în excepție se verifică înainte de semnare.
Cum vă putem ajuta
SCA Zandomeni analizează pentru operatorii economici dacă un contract intră sub o excepție de la legea achizițiilor, verifică pentru avocați și consultanți condițiile din O.U.G. nr. 26/2012 înainte de semnare și formulează contestații sau acțiuni în nulitate împotriva atribuirilor directe nejustificate. Lucrăm cu clienți din toată țara, iar analiza pornește de la documentele concrete: hotărârea de aprobare, contractul și datele publice ale entității care a primit contractul.
Articolul are caracter informativ și reflectă legislația în vigoare la 24.10.2026. Nu constituie consultanță juridică pentru un caz concret.