Pe scurt, pentru creditori, bănci, furnizori, salariați și autorități fiscale: Ordinea de distribuire în faliment funcționează pe două circuite separate. Prețul unui bun ipotecat, gajat sau grevat de altă cauză de preferință se împarte după art. 159 din Legea nr. 85/2014: întâi cheltuielile aferente acelui bun, apoi finanțările garantate acordate în procedură, apoi creditorul garantat. Restul averii se distribuie după art. 161, pe zece ranguri: cheltuieli de procedură (1), finanțări în procedură (2), salariați (3), creanțe născute după deschidere (4), creanțe bugetare (5), întreținere (6-7), bănci, furnizori și chirii (8), alți chirografari (9), creanțe subordonate (10). Un rang primește bani numai după plata integrală a celui anterior. Planul de distribuire se contestă în 15 zile de la publicarea în BPI. După acest termen, o alocare greșită devine foarte greu de corectat.
Ordinea de distribuire în faliment decide, în practică, cine recuperează și cine pierde. Doi creditori cu creanțe egale pot primi sume complet diferite, în funcție de trei elemente: dacă au o cauză de preferință validă asupra unui bun anume, în ce rang îi plasează natura creanței și cum a repartizat lichidatorul cheltuielile între bunurile vândute. Articolul de față urmărește aceste trei elemente pe textul art. 159 și art. 161 din Legea nr. 85/2014, în forma în vigoare, cu un tabel complet al rangurilor și un exemplu numeric integral.
Analiza este scrisă din perspectiva practicii în fața judecătorului-sindic de la Tribunalul Timiș și a căilor de atac la Curtea de Apel Timișoara, dar regulile sunt naționale.
Ordinea de distribuire în faliment: două circuite de plată, nu unul singur
Prima greșeală în analiza unui dosar de faliment este tratarea averii debitorului ca pe o singură sumă care se împarte pe ranguri. Legea nr. 85/2014 construiește două circuite de plată distincte:
- Circuitul bunurilor grevate (art. 159). Fondurile obținute din vânzarea fiecărui bun asupra căruia un creditor are o cauză de preferință se distribuie separat, bun cu bun, într-o ordine proprie.
- Circuitul general (art. 161). Fondurile obținute din bunurile libere de sarcini, din recuperarea creanțelor debitorului, din acțiunile în anulare sau în răspundere, precum și surplusul rămas după plata creditorilor garantați se distribuie pe cele zece ranguri ale art. 161.
Cele două circuite comunică prin două canale. Primul este surplusul: dacă prețul bunului grevat depășește tot ce i se datorează creditorului garantat, diferența trece în contul averii debitorului și intră în circuitul general (art. 159 alin. (2) teza a doua). Al doilea este deficitul: dacă prețul nu acoperă creanța garantată, diferența coboară în circuitul general ca creanță chirografară sau bugetară, după natura ei (art. 159 alin. (2) teza întâi).
Pentru procedurile deschise înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 85/2014 (28 iunie 2014) se aplică în continuare Legea nr. 85/2006, unde regulile corespondente sunt art. 121 (bunurile grevate) și art. 123 (ordinea generală). Jurisprudența pronunțată pe vechea lege rămâne utilă acolo unde textele au aceeași logică.
De ce contează calificarea creanței înainte de distribuire
Rangul unei creanțe se fixează, în esență, în tabelul definitiv consolidat. Lichidatorul aplică ordinea de distribuire pe tabelul existent, iar planul de distribuire nu este momentul procesual pentru a reface calificarea unei creanțe. Un creditor care a acceptat în tabel o încadrare greșită (de exemplu, o creanță de furnizare trecută la „alte creanțe chirografare” în loc de rangul furnizorilor) descoperă consecința abia la distribuire, când termenul de contestare a tabelului a expirat de mult. Mecanismul contestației la tabelul preliminar este analizat separat în articolul nostru despre contestația la tabelul preliminar de creanțe.
Definițiile care decid încadrarea
| Noțiune | Temei | Ce reține textul | Consecința la distribuire |
|---|---|---|---|
| Creanță care beneficiază de o cauză de preferință | art. 5 alin. (1) pct. 15 | Creanță însoțită de privilegiu, ipotecă, drepturi asimilate ipotecii (art. 2.347 C. civ.) sau gaj asupra bunurilor debitorului, inclusiv când debitorul este terț garant | Se plătește din prețul bunului grevat, după art. 159 |
| Creanță bugetară | art. 5 alin. (1) pct. 14 | Impozite, taxe, contribuții, amenzi, alte venituri bugetare și accesoriile lor; partea neacoperită de garanție își păstrează natura bugetară | Rangul 5 din art. 161, inclusiv pentru deficitul unei creanțe bugetare garantate |
| Creanță salarială | art. 5 alin. (1) pct. 18 | Creanțe din raporturi de muncă și asimilate; se înscriu din oficiu | Rangul 3 din art. 161 |
| Creditor curent | art. 5 alin. (1) pct. 21 | Titularul unei creanțe certe, lichide și exigibile, născute în timpul procedurii | Plată conform documentelor (art. 102 alin. (6)); dacă nu a fost achitată, intră în distribuire în rangul 1 sau 4 din art. 161, după natura ei |
| Creditor chirografar | art. 5 alin. (1) pct. 22 | Creditorul fără cauză de preferință și creditorul garantat pentru partea neacoperită; simpla înscriere în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare nu transformă creanța în creanță preferențială | Rangurile 8 sau 9 din art. 161 |
Ultima precizare din art. 5 alin. (1) pct. 22 are greutate practică: o înscriere în arhivă care nu corespunde unei garanții valabil constituite nu dă rang preferențial. Lichidatorul și ceilalți creditori pot verifica actul constitutiv al garanției, nu doar avizul de înscriere.
Tabelul rangurilor de preferință din art. 161: ordinea de plată a creanțelor în faliment
Art. 161 se aplică tuturor sumelor din circuitul general. Rangurile sunt ierarhice și exclusive: potrivit art. 163 alin. (1), titularii unei categorii primesc bani numai după îndestularea deplină a categoriei superioare. În interiorul aceluiași rang, distribuirea este proporțională cu suma alocată fiecărei creanțe în tabelul definitiv consolidat (art. 162), iar dacă banii nu ajung pentru întreaga categorie, fiecare titular primește o cotă falimentară (art. 163 alin. (2)).
| Rang | Categoria (art. 161) | Exemple tipice | Observații de practică |
|---|---|---|---|
| 1 | Taxe, timbre și cheltuieli ale procedurii: conservarea și administrarea bunurilor, continuarea activității, remunerațiile persoanelor angajate potrivit art. 57 alin. (2), art. 61, 63 și 73 | Onorariul lichidatorului, evaluatori, pază, arhivare, publicitate, cota de 2% pentru fondul de lichidare | Art. 160 alin. (1) cere ca raportul să prevadă plata cu prioritate a onorariului lichidatorului și a acestor cheltuieli |
| 2 | Creanțe din finanțări acordate potrivit art. 87 alin. (4) și art. 133 alin. (5) lit. B | Finanțarea intermediară aprobată de adunarea creditorilor în perioada de observație sau prin planul de reorganizare | Partea negarantată a finanțării intermediare vine aici (art. 87 alin. (4) teza finală) |
| 2¹ | Creanțe din finanțări acordate în procedurile de prevenire a insolvenței și onorariile practicianului din aceste proceduri | Finanțare acordată într-un concordat preventiv eșuat | Rang intercalat; relevant când falimentul urmează unei proceduri de prevenire |
| 3 | Creanțe izvorâte din raporturi de muncă | Salarii restante, indemnizații de concediu, compensații la încetarea contractului | Salariații au calitate de creditor fără declarație de creanță (art. 5 alin. (1) pct. 19) |
| 4 | Creanțe din continuarea activității după deschidere, despăgubirile cocontractanților potrivit art. 123 alin. (4), creanțele terților dobânditori de bună-credință care restituie bunuri (art. 120 alin. (2), art. 121 alin. (1)) | Furnizări după deschidere neachitate, despăgubiri pentru denunțarea unui contract | Vezi analiza contractelor în derulare din articolul despre art. 123 din Legea nr. 85/2014 |
| 5 | Creanțe bugetare | ANAF, impozite și taxe locale, contribuții, amenzi | Inclusiv partea neacoperită a creanțelor bugetare garantate |
| 6 | Obligații de întreținere, alocații pentru minori, sume periodice pentru mijloace de existență | Pensie de întreținere datorată de debitor | Relevant mai ales în faliment de persoană fizică sau profesionist |
| 7 | Sume stabilite de judecătorul-sindic pentru întreținerea debitorului persoană fizică și a familiei sale | – | Numai pentru debitor persoană fizică |
| 8 | Credite bancare cu cheltuieli și dobânzi, creanțe din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, chirii, creanțe din leasing potrivit art. 123 alin. (11) lit. b) și art. 105 alin. (3) lit. b), obligațiuni | Deficitul băncii, furnizorii, prestatorii, locatorii, finanțatorii de leasing pentru diferență | Rangul chirografarilor „comerciali” |
| 9 | Alte creanțe chirografare | Despăgubiri delictuale, creanțe din garanții personale asumate pentru terți | Rangul rezidual |
| 10 | Creanțe subordonate: a) terți dobânditori de rea-credință, subdobânditori de rea-credință, credite acordate de un asociat sau acționar cu cel puțin 10% din capital ori din drepturile de vot sau de un membru al GIE; a¹) beneficiile nedistribuite asociaților; b) creanțe din acte cu titlu gratuit | Împrumutul acordat de asociatul majoritar | Se plătesc, în interiorul rangului, în ordinea literelor |
Pentru firmele de investiții și celelalte entități prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-d) din Legea nr. 312/2015, cu excepția instituțiilor de credit, art. 161¹ stabilește o ordine proprie, cu ranguri distincte pentru instrumentele de datorie negarantate și subordonate, iar art. 161² plasează creanțele care provin din elemente de fonduri proprii după orice creanță care nu provine din astfel de elemente. Pentru o societate comercială obișnuită se aplică exclusiv art. 161.
Rangul 1: cheltuielile procedurii și onorariul lichidatorului
Rangul 1 nu este o categorie de creditori, ci costul procedurii însăși. El absoarbe onorariul lichidatorului judiciar (fix și, dacă a fost aprobat, de succes), cheltuielile de pază, asigurare, evaluare, publicitate, arhivare și remunerațiile persoanelor angajate în interesul comun. Tot aici intră cota de 2% din sumele recuperate, inclusiv din vânzarea bunurilor, care alimentează fondul de lichidare; art. 39 alin. (7) o califică expres drept cheltuială aferentă procedurii.
Pentru creditorii chirografari, rangul 1 este principalul loc de control. Un onorariu de succes calculat pe o bază greșită, o cheltuială de pază pentru un bun deja vândut sau o remunerație de specialist nejustificată reduc direct suma care ajunge la rangurile inferioare. Contestația la planul de distribuire este instrumentul prin care aceste sume se readuc în discuție.
Rangurile 2 și 2¹: finanțarea acordată în procedură
Finanțarea intermediară acordată cu aprobarea adunării creditorilor în perioada de observație are o regulă dublă (art. 87 alin. (4)). Partea garantată se plătește din prețul bunurilor afectate garanției, după art. 159 alin. (1) pct. 2. Garanția se constituie în principal pe bunuri libere de sarcini; pe bunuri deja grevate, numai subsidiar și cu acordul creditorilor garantați preexistenți. Fără acest acord, prioritatea finanțării diminuează proporțional îndestularea creditorilor garantați, prin raportare la întreaga valoare a bunurilor care formează obiectul cauzelor lor de preferință. Partea negarantată a finanțării vine în rangul 2 din art. 161. Rangul 2¹ protejează finanțările acordate în procedurile de prevenire a insolvenței și onorariile practicianului din acele proceduri.
Unde se află creditorii salariali în ordinea de distribuire
Salariații ocupă rangul 3, imediat după cheltuielile procedurii și finanțările acordate în procedură, și înaintea statului. Creanțele salariale se înscriu din oficiu de administratorul judiciar sau de lichidator (art. 5 alin. (1) pct. 18), iar salariații au calitate de creditor fără să depună personal declarații de creanță (art. 5 alin. (1) pct. 19).
Limita care surprinde: salariații nu au rang în prețul bunurilor grevate
Art. 159 nu conține niciun rang pentru salariații debitorului. Remunerațiile menționate la art. 159 alin. (1) pct. 1 sunt cele ale persoanelor angajate în interesul comun al tuturor creditorilor, potrivit art. 57 alin. (2), art. 61 și art. 63 (specialiști, evaluatori, personal angajat de practician pentru procedură), nu salariile restante ale angajaților de dinainte de deschidere.
Consecința practică este severă. Într-un faliment în care toate activele importante sunt ipotecate în favoarea unei bănci, salariații primesc bani numai dacă:
- există bunuri libere de sarcini sau creanțe recuperate;
- prețul bunurilor ipotecate lasă un surplus după plata integrală a creditorului garantat;
- se recuperează sume din acțiuni în anulare sau din răspunderea persoanelor vinovate de insolvență.
Altfel, rangul 3 rămâne neacoperit, oricât de bine plasat ar fi formal. Plasa de siguranță a angajaților este Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, reglementat de Legea nr. 200/2006, care plătește în limitele și pentru perioadele stabilite de lege. Perioadele acoperite și plafoanele au fost modificate succesiv, astfel că cererea către agenția pentru ocuparea forței de muncă se pregătește pe forma în vigoare la data depunerii.
Salariile născute după deschiderea falimentului
Angajații menținuți de lichidator pentru conservarea bunurilor sau pentru finalizarea unor lucrări au creanțe curente. Acestea se plătesc conform documentelor din care rezultă, fără înscriere la masa credală (art. 102 alin. (6), aplicabil și creanțelor născute după deschiderea falimentului). Dacă nu sunt achitate la scadență, intră în distribuire în rangul cheltuielilor de procedură sau al creanțelor din continuarea activității, după calificarea dată de natura raportului.
Unde se află creditorii bugetari în ordinea de distribuire în faliment
Creanțele bugetare ocupă rangul 5: după cheltuielile procedurii, finanțările în procedură, salariați și creanțele născute din continuarea activității, dar înaintea băncilor, furnizorilor și locatorilor din rangul 8. Pentru o bancă al cărei credit nu este garantat, aceasta înseamnă că statul se plătește integral înainte ca banca să primească vreun leu.
Creditorul bugetar garantat: două regimuri pentru aceeași creanță
Un creditor bugetar poate avea și o cauză de preferință asupra unui bun determinat: o ipotecă, un sechestru asigurător sau executoriu valabil constituit și făcut opozabil. Pentru partea acoperită de valoarea garanției, creanța se plătește din prețul bunului, după art. 159 alin. (1) pct. 3. Pentru diferență, art. 159 alin. (2) și art. 5 alin. (1) pct. 14 trimit creanța în categoria corespunzătoare naturii ei: creanță bugetară, rangul 5.
Aici apare o asimetrie importantă față de creditorul bancar:
| Situație | Creditor bancar garantat | Creditor bugetar garantat |
|---|---|---|
| Partea acoperită de garanție | art. 159 alin. (1) pct. 3, din prețul bunului | art. 159 alin. (1) pct. 3, din prețul bunului |
| Partea neacoperită | Chirografară, rangul 8 din art. 161 | Bugetară, rangul 5 din art. 161 |
| Accesorii după deschidere | Numai din prețul bunului, în condițiile art. 103 | Numai din prețul bunului, în condițiile art. 103 |
| Concurs pe același bun | Rangul ipotecii, după data înscrierii sau perfectării | Rangul ipotecii, după data înscrierii sau perfectării |
Deficitul unei creanțe bugetare garantate trece deci înaintea deficitului unei creanțe bancare garantate. Pentru bancă, singura protecție reală este rangul superior al ipotecii pe același bun.
Concursul dintre bancă și fisc pe același bun
Atunci când un imobil este grevat de o ipotecă bancară și de o ipotecă sau un sechestru fiscal, art. 159 nu stabilește o preferință a statului. Ordinea dintre creditorii garantați de pe același bun rezultă din dreptul comun: rangul ipotecilor imobiliare se determină după ordinea înregistrării cererilor de înscriere în cartea funciară (art. 2.421 C. civ.), iar rangul ipotecilor mobiliare perfecte după ordinea înscrierii sau a perfectării (art. 2.420 alin. (1) C. civ.). Un sechestru fiscal înscris după ipoteca băncii vine, ca regulă, după bancă.
Măsurile asigurătorii din procesul penal nu schimbă această ordine. Prin Decizia nr. 1 din 20 ianuarie 2020 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, M. Of. nr. 147 din 25 februarie 2020), Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că sechestrul penal instituit înainte de deschiderea procedurii nu suspendă lichidarea bunului, nu îl indisponibilizează și nu împiedică vânzarea de către lichidator. Excepția rămâne cea din art. 91 alin. (1): măsurile asigurătorii dispuse în vederea confiscării speciale sau extinse nu se sting prin vânzare, iar sumele rămase după plata onorariilor și a cheltuielilor de procedură se pun la dispoziția organelor de urmărire penală (art. 91 alin. (3)).
Impozitele locale născute după intrarea în faliment
Clădirile și terenurile unui debitor aflat în faliment continuă să genereze impozite locale până la vânzare. Prin Decizia nr. 12 din 8 aprilie 2019, pronunțată în recurs în interesul legii (M. Of. nr. 586 din 17 iulie 2019), Înalta Curte a stabilit că impozitele locale datorate pentru bunuri valorificate în procedură, grevate de o cauză de preferință și devenite scadente după intrarea în faliment, nu beneficiază de ordinea de prioritate de la art. 159 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2014 (respectiv art. 121 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 85/2006).
Decizia are un efect direct asupra creditorului garantat: aceste impozite nu se mai scad din prețul bunului înaintea lui. Pentru unitatea administrativ-teritorială, creanța rămâne o creanță născută în procedură, iar practica nu este unitară asupra modului de plată: o parte a instanțelor o tratează ca creanță curentă plătibilă potrivit art. 102 alin. (6), alta o plasează în distribuire, în rangul 4 din art. 161. Pentru ceilalți creditori din circuitul general, calificarea contează, pentru că rangul 4 se plătește înaintea rangului 5.
Subrogația în rangul creanței bugetare: o întrebare deschisă
Un terț (de pildă, un fideiusor sau un asociat) care plătește o datorie fiscală a debitorului poate susține că preia rangul 5 al creditorului bugetar. Înalta Curte a fost sesizată exact cu această chestiune, dar sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă prin Decizia nr. 60/2020 (M. Of. nr. 1076 din 13 noiembrie 2020). Problema rămâne deschisă și se argumentează de la caz la caz, pe dispozițiile Codului civil privind subrogația.
Unde se află creditorii chirografari: rangurile 8, 9 și 10
Creditorii chirografari ocupă trei trepte distincte, iar diferența dintre ele decide adesea dacă un creditor primește o cotă falimentară sau nimic.
Rangul 8: băncile, furnizorii, prestatorii și locatorii
Rangul 8 grupează creanțele cu origine comercială tipică: credite bancare cu cheltuielile și dobânzile aferente, livrări de produse, prestări de servicii și alte lucrări, chirii, creanțele finanțatorului de leasing pentru diferența rămasă după recuperarea bunurilor (art. 105 alin. (3) lit. b) și art. 123 alin. (11) lit. b)) și obligațiunile. Tot aici ajunge deficitul băncii garantate, pentru că natura lui rămâne cea a unui credit bancar.
Rangul 9: celelalte creanțe chirografare
Rangul 9 este rezidual: tot ce nu are o cauză de preferință și nu se încadrează în rangurile 3-8. În practică, aici ajung despăgubirile delictuale, creanțele izvorâte din garanții personale asumate de debitor pentru terți, creanțele părții civile din procesul penal fără cauză de preferință și diverse pretenții fără natură comercială tipică. Calificarea între rangul 8 și rangul 9 merită apărată în tabel: rangul 8 se plătește integral înaintea rangului 9.
Rangul 10: creanțele subordonate și împrumuturile asociaților
Creditele acordate debitorului de un asociat sau acționar care deține cel puțin 10% din capitalul social ori din drepturile de vot sunt subordonate și se plătesc ultimele, alături de creanțele dobânditorilor de rea-credință, de beneficiile nedistribuite asociaților și de creanțele din acte cu titlu gratuit. Un împrumut acordat de un asociat sub acest prag nu este subordonat; neavând natura unui credit bancar, el se încadrează, ca regulă, în rangul 9. Participația asociatului și momentul la care aceasta se apreciază sunt elemente de probă care se discută la verificarea creanței, nu la distribuire.
Accesoriile după deschidere: regula art. 80 și excepția art. 103
Potrivit art. 80 alin. (1), după deschiderea procedurii nu se mai adaugă dobânzi, majorări, penalități sau cheltuieli la creanțele anterioare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 103. Deficitul unei creanțe garantate care coboară în rangul 8 sau 5 este supus aceleiași reguli (art. 159 alin. (2)). Un creditor chirografar participă la distribuire numai cu suma din tabelul definitiv consolidat, fără nicio actualizare.
Distribuirea prețului bunurilor grevate după art. 159: mecanismul pas cu pas
Art. 159 alin. (1) stabilește trei trepte pentru fondurile obținute din vânzarea fiecărui bun grevat de o cauză de preferință în favoarea unui creditor.
| Treaptă | Ce se plătește | Observații |
|---|---|---|
| 1 (art. 159 alin. (1) pct. 1) | Taxe, timbre și cheltuieli aferente vânzării acelui bun; cheltuieli de conservare și administrare a bunului; cheltuielile avansate de creditor în executarea silită; creanțele furnizorilor de utilități născute după deschidere, în condițiile art. 77; remunerațiile datorate persoanelor angajate în interesul comun (art. 57 alin. (2), art. 61, 63), suportate pro rata, în raport cu valoarea tuturor bunurilor din averea debitorului | Nu include impozitele locale scadente după intrarea în faliment (RIL nr. 12/2019) |
| 2 (art. 159 alin. (1) pct. 2) | Creanțele beneficiare ale unei cauze de preferință născute în timpul procedurii, cu capital, dobânzi și alte accesorii | Tipic: finanțarea intermediară garantată, aprobată potrivit art. 87 alin. (4) |
| 3 (art. 159 alin. (1) pct. 3) | Creanțele beneficiare ale unei cauze de preferință preexistente: capital, dobânzi, majorări, penalități, cheltuieli, plus creanțele din leasing încadrate potrivit art. 105 alin. (3) lit. a) și art. 123 alin. (11) lit. a) | Creditorul garantat „clasic”: banca ipotecară, creditorul gajist, fiscul cu ipotecă |
Treapta 1: ce cheltuieli suportă bunul grevat
Bunul grevat suportă două tipuri de cheltuieli. Primele sunt cheltuielile proprii: publicitatea vânzării, evaluarea lui, paza, asigurarea, întreținerea, onorariul de succes calculat pe prețul lui. Acestea se impută integral asupra bunului care le-a generat. Al doilea tip sunt cheltuielile comune (remunerațiile persoanelor angajate în interesul tuturor creditorilor), pe care textul le repartizează pro rata, după ponderea bunului în valoarea întregii averi:
Ci = Cc × Vi / Σk=1…n Vk
- Ci: partea din cheltuielile comune imputată bunului i;
- Cc: totalul cheltuielilor comune ale procedurii (remunerațiile persoanelor angajate potrivit art. 57 alin. (2), art. 61 și 63);
- Vi: valoarea bunului i;
- Σ Vk: valoarea tuturor bunurilor din averea debitorului.
Cheltuielile avansate de creditor într-o executare silită începută înainte de deschidere se recuperează tot pe treapta 1, ceea ce protejează creditorul care a suportat costurile executării întrerupte prin deschiderea procedurii.
Practica curților de apel, pronunțată sub Legea nr. 85/2006, dar pe un text cu aceeași logică, a impus o regulă de contabilitate care rămâne valabilă: veniturile și cheltuielile se separă între bunurile grevate și cele libere, iar costurile generate de bunurile libere nu se pot scădea din prețul bunurilor grevate (Curtea de Apel Oradea, Decizia nr. 80/C/2016-R din 10 mai 2016, prin care raportul asupra fondurilor și planul de distribuire au fost anulate și trimise spre refacere). Curtea de Apel Iași, prin Decizia nr. 133 din 14 februarie 2014, a admis imputarea onorariului fix confirmat de adunarea creditorilor asupra prețului bunului ipotecat, dar a repartizat onorariul evaluatorului și costurile de publicitate proporțional cu ponderea bunurilor și a respins constituirea de provizioane pentru cheltuieli viitoare din această distribuire.
Onorariul lichidatorului judiciar
Art. 160 alin. (1) obligă lichidatorul să prevadă în raportul trimestrial plata cu prioritate a onorariului său și a celorlalte cheltuieli prevăzute la art. 159 alin. (1) pct. 1 sau la art. 161 pct. 1, „după caz”. Formula „după caz” impune o alegere motivată: onorariul de succes calculat pe prețul unui bun grevat se impută asupra acelui bun; onorariul fix, care remunerează administrarea întregii proceduri, se încadrează ca regulă în cheltuielile generale, iar imputarea lui integrală asupra unui singur bun grevat trebuie justificată. Curtea de Apel Galați, prin Decizia nr. 168/A din 16 mai 2018, a validat plata unui onorariu de succes de 5% pentru o vânzare realizată în termenul stabilit de creditori la aprobarea onorariului.
Treapta 3 și art. 103: cât primește efectiv creditorul garantat
Creanța garantată se înscrie în tabelul definitiv până la valoarea de piață a garanției, stabilită prin evaluare de un evaluator autorizat; diferența se înscrie, de regulă, la chirografari. Art. 103 corectează această împărțire la vânzare: dacă bunul se vinde cu un preț mai mare decât suma înscrisă în tabel, diferența favorabilă revine tot creditorului garantat, chiar dacă o parte a creanței fusese înscrisă drept chirografară, până la acoperirea creanței principale și a accesoriilor calculate potrivit actelor din care rezultă creanța, până la data valorificării bunului. Regula se aplică și atunci când planul de reorganizare eșuează și bunul se vinde în faliment.
Art. 103 este singura excepție de la interdicția accesoriilor din art. 80, iar sfera ei este strict limitată la prețul bunului grevat. Practic:
- dobânzile și penalitățile contractuale curg pentru creditorul garantat și după deschidere, dar se recuperează numai din prețul bunului;
- partea din creanță înscrisă inițial la chirografari se acoperă cu prioritate din surplusul de preț, înainte ca acesta să treacă în averea debitorului;
- surplusul care trece în circuitul general este doar ceea ce rămâne după acoperirea integrală a creanței garantate, cu accesoriile calculate până la vânzare.
Deficitul, surplusul și distribuirile anterioare vânzării
Dacă prețul nu acoperă creanța garantată, creditorul rămâne, pentru diferență, creditor chirografar sau bugetar, după natura creanței, și participă la circuitul general potrivit art. 161, fără accesorii după deschidere (art. 159 alin. (2)). Dacă rămâne un surplus după plata tuturor treptelor, lichidatorul îl depune în contul averii debitorului.
Art. 159 alin. (3) permite creditorului garantat să participe și la distribuirile făcute înainte de vânzarea bunului său, pentru partea chirografară. Sumele primite astfel se scad ulterior din ce i se cuvine din prețul bunului, în măsura necesară pentru a nu primi mai mult decât ar fi primit dacă bunul s-ar fi vândut primul. Regula previne dublul câștig și trebuie urmărită de ceilalți creditori la fiecare plan.
Mai mulți creditori garantați pe același bun
Pe treapta 3, creditorii cu ipoteci succesive pe același bun se plătesc în ordinea rangului lor: creditorul de rang inferior primește numai după acoperirea integrală a celui de rang superior, inclusiv a accesoriilor recunoscute de art. 103. Un creditor cu ipotecă de rang II pe un bun a cărui valoare de piață nu acoperă creanța de rang I este, în fapt, un creditor chirografar sau bugetar pentru întreaga creanță.
Vânzarea în bloc și alocarea prețului
Când bunurile se vând în bloc, ca ansamblu independent, prețul unic trebuie defalcat pe fiecare bun, pentru că fiecare creditor garantat se plătește numai din prețul bunului său. Art. 154 alin. (3) cere evaluarea bunurilor atât în bloc, cât și individual. Cheia de alocare rezonabilă este ponderea valorii individuale a bunului în valoarea individuală totală a ansamblului:
Pi = Pbloc × Ei / Σk=1…n Ek
- Pi: partea din prețul în bloc alocată bunului i;
- Pbloc: prețul obținut pentru ansamblu;
- Ei: valoarea de piață individuală a bunului i, din raportul de evaluare;
- Σ Ek: suma valorilor individuale ale bunurilor din ansamblu.
Pentru vânzarea în bloc către o persoană strâns legată de debitor, art. 154¹ alin. (2) lit. c) cere ca oferta să le asigure creditorilor cel puțin suma evaluată în simularea distribuirilor de care ar beneficia la vânzarea individuală a bunurilor. Simularea pe bunuri individuale devine astfel un instrument de control pentru creditorul garantat.
Exemplu numeric: ordinea de distribuire în faliment aplicată unui caz complet
Exemplul este ipotetic, dar construit pe structura frecventă a falimentelor de societăți de construcții din Timiș: un activ imobiliar important ipotecat la bancă, utilaje grevate în favoarea unui furnizor și câteva active libere.
Datele cauzei: debitorul ALFA SRL, în faliment:
| Element | Valoare |
|---|---|
| Hală industrială: ipotecă rang I în favoarea Băncii B; sechestru fiscal ANAF înscris ulterior (rang II) | Preț obținut: 2.200.000 lei |
| Utilaje: ipotecă mobiliară în favoarea furnizorului F | Preț obținut: 400.000 lei |
| Bunuri libere și creanțe recuperate | 350.000 lei |
| Creanța Băncii B în tabel | 2.600.000 lei, din care 1.700.000 lei garantată (valoarea de piață a halei) și 900.000 lei chirografară (rang 8) |
| Accesorii contractuale ale Băncii B după deschidere, până la vânzare | 180.000 lei |
| Creanța furnizorului F | 250.000 lei, integral garantată |
| Creanțe salariale | 120.000 lei |
| Impozit local pe hală, scadent după intrarea în faliment | 25.000 lei |
| Creanțe bugetare: ANAF 500.000 lei, buget local anterior 60.000 lei | 560.000 lei |
| Alți creditori: furnizori chirografari 900.000 lei, rang 9 150.000 lei, împrumut asociat majoritar 400.000 lei | – |
Cheltuieli: cheltuieli comune (remunerații persoane angajate în interesul comun) 59.000 lei; onorariu de succes aprobat 3% din prețul fiecărui bun grevat; cota de 2% pentru fondul de lichidare din toate sumele recuperate; onorariul fix al lichidatorului și cheltuielile generale de procedură, 110.000 lei, imputate circuitului general.
Pasul 1: repartizarea cheltuielilor comune
Valoarea totală a bunurilor valorificate este de 2.950.000 lei. Cheltuielile comune de 59.000 lei se repartizează astfel: hala 44.000 lei (2.200.000 / 2.950.000), utilajele 8.000 lei, bunurile libere 7.000 lei.
Pasul 2: distribuirea prețului halei (art. 159)
| Poziție | Sumă (lei) |
|---|---|
| Preț obținut | 2.200.000 |
| Publicitate, evaluare, taxe vânzare | – 30.000 |
| Pază și asigurare hală | – 40.000 |
| Onorariu de succes 3% | – 66.000 |
| Cotă fond de lichidare 2% | – 44.000 |
| Cotă-parte cheltuieli comune | – 44.000 |
| Disponibil pentru treapta 3 | 1.976.000 |
| Banca B: rang I | 1.976.000 |
| ANAF: sechestru rang II | 0 |
Impozitul local de 25.000 lei, scadent după intrarea în faliment, nu se scade din prețul halei (RIL nr. 12/2019).
Banca B primește 1.976.000 lei, adică 276.000 lei peste suma înscrisă ca garantată. Art. 103 îi permite să rețină acest surplus, pentru că creanța sa totală, cu accesoriile calculate până la vânzare, este de 2.780.000 lei. Nu rămâne niciun surplus pentru averea debitorului. ANAF, deși are un sechestru înscris pe hală, nu primește nimic din prețul ei: rangul II nu ajunge la bani.
Deficitul Băncii B care coboară în rangul 8 este de 624.000 lei (2.600.000 – 1.976.000), fără accesoriile de după deschidere, potrivit art. 80 și art. 159 alin. (2). Calculul presupune imputarea plății asupra creanței din tabel. Banca poate susține imputarea prioritară asupra accesoriilor de după deschidere, pentru a păstra un deficit mai mare în rangul 8; argumentul este discutabil în raport cu art. 80 și, în practică, merită contestat de ceilalți creditori din rangul 8.
Pasul 3: distribuirea prețului utilajelor (art. 159)
| Poziție | Sumă (lei) |
|---|---|
| Preț obținut | 400.000 |
| Conservare | – 10.000 |
| Onorariu de succes 3% | – 12.000 |
| Cotă fond de lichidare 2% | – 8.000 |
| Cotă-parte cheltuieli comune | – 8.000 |
| Disponibil | 362.000 |
| Furnizorul F: creanță garantată | 250.000 |
| Surplus transferat în averea debitorului | 112.000 |
Pasul 4: circuitul general (art. 161)
| Poziție | Sumă (lei) | Rest disponibil (lei) |
|---|---|---|
| Bunuri libere și creanțe recuperate | 350.000 | – |
| Cotă fond de lichidare 2% și cotă-parte cheltuieli comune | – 14.000 | 336.000 |
| Surplus din prețul utilajelor | + 112.000 | 448.000 |
| Rang 1: onorariu fix și cheltuieli generale de procedură | 110.000 | 338.000 |
| Rang 3: salariați | 120.000 | 218.000 |
| Rang 4: impozitul local născut după intrarea în faliment | 25.000 | 193.000 |
| Rang 5: creanțe bugetare de 560.000 lei | 193.000 | 0 |
Rangul 5 primește o cotă falimentară de 34,46% (193.000 / 560.000): ANAF încasează 172.321,43 lei, iar bugetul local 20.678,57 lei. Rangurile 8, 9 și 10 nu primesc nimic. Banca B rămâne cu deficitul de 624.000 lei nerecuperat, alături de furnizorii chirografari.
Cota falimentară a unui rang se calculează cu formula:
qr = Sr / Σj Cj,r
- qr: cota falimentară a rangului r;
- Sr: suma disponibilă după plata integrală a rangurilor superioare;
- Cj,r: creanța creditorului j înscrisă în rangul r în tabelul definitiv consolidat.
Ce arată exemplul
- Salariații sunt plătiți integral numai pentru că există bunuri libere și un surplus din prețul utilajelor. Dacă și utilajele ar fi fost grevate în favoarea băncii, rangul 3 ar fi primit doar o parte din sumă.
- ANAF primește mai mult ca titular de creanță bugetară negarantată (rang 5) decât ca titular al sechestrului pe hală (rang II pe bun), pentru că ipoteca bancară anterioară absoarbe întregul preț.
- Banca își maximizează recuperarea din prețul halei prin art. 103, dar deficitul ei din rangul 8 are valoare zero într-un faliment cu creanțe bugetare mari.
- Calificarea impozitului local născut în faliment (rang 4 sau creanță curentă plătită la scadență) a modificat suma care a ajuns la creditorii bugetari din rangul 5 cu 25.000 lei.
Planul de distribuire și contestația: termenele care decid recuperarea
Distribuirea nu se face la finalul procedurii, ci periodic. Art. 160 alin. (1) obligă lichidatorul să prezinte comitetului creditorilor, la fiecare 3 luni de la începerea lichidării, un raport asupra fondurilor obținute și un plan de distribuire, dacă este cazul. Ambele se înregistrează la grefa tribunalului (pentru debitorii cu sediul în județ, la Tribunalul Timiș) și se publică în Buletinul procedurilor de insolvență.
Ce trebuie să cuprindă raportul și planul
| Document | Conținut minim | Temei |
|---|---|---|
| Raportul asupra fondurilor | Soldul după ultima distribuire; încasările din valorificarea fiecărui bun și din recuperarea creanțelor; dobânzi și alte venituri ale averii; totalul sumelor din contul de lichidare | art. 160 alin. (2) |
| Planul de distribuire | Pentru fiecare creditor: actualizările tabelului definitiv; sumele deja distribuite; sumele rămase după ajustare; sumele distribuite acum; sumele rămase de plată | art. 160 alin. (3) |
Cerința „încasări din valorificarea fiecărui bun” este baza oricărei contestații pe alocarea cheltuielilor. Un raport care prezintă global încasările și cheltuielile, fără defalcare pe bunuri grevate și libere, nu permite verificarea circuitelor art. 159 și art. 161 și poate fi contestat chiar pentru acest motiv.
Termenele contestației la planul de distribuire
| Etapă | Termen | Temei |
|---|---|---|
| Prezentarea raportului și a planului | La fiecare 3 luni de la începerea lichidării; judecătorul-sindic poate prelungi cu cel mult o lună sau poate scurta termenul | art. 160 alin. (1) și (4) |
| Contestația comitetului creditorilor sau a oricărui creditor | 15 zile de la publicarea în BPI; copie comunicată de urgență lichidatorului | art. 160 alin. (5) |
| Plata, dacă nu există contestații | În 5 zile lucrătoare de la expirarea termenului de contestare | art. 160 alin. (5) |
| Plata, dacă există contestații | Lichidatorul reține sumele contestate și plătește sumele necontestate | art. 160 alin. (5) |
| Soluționarea contestațiilor | În 20 de zile de la publicare, toate deodată, printr-o singură sentință | art. 160 alin. (6) |
| Plata după soluționare | În 5 zile lucrătoare de la data la care hotărârea devine executorie | art. 160 alin. (6) |
| Apelul | 7 zile, la curtea de apel (pentru Tribunalul Timiș, Curtea de Apel Timișoara) | art. 43 |
Sub Legea nr. 85/2006, Curtea de Apel București (Decizia nr. 1026 din 19 aprilie 2012) a calificat termenul de 15 zile drept termen de decădere și l-a raportat la data afișării planului, nu la data depunerii lui la dosar. Legea nr. 85/2014 a mutat punctul de plecare la publicarea în BPI, dar caracterul de termen de decădere rămâne. Pentru apel, Înalta Curte a respins ca inadmisibilă, prin Decizia nr. 35/2024 (M. Of. nr. 632 din 4 iulie 2024), sesizarea privind momentul de la care curge termenul de 7 zile (comunicarea personală sau publicarea în BPI), astfel că prudența impune calculul de la cea mai timpurie dintre aceste date.
Provizioane, conturi speciale și distribuirea finală
Cu ocazia distribuirilor parțiale, lichidatorul provizionează sumele cuvenite creanțelor sub condiție suspensivă, titlurilor la ordin sau la purtător neprezentate, creanțelor admise provizoriu și rezervele pentru cheltuielile viitoare ale averii, inclusiv litigiile în curs (art. 165). Sumele cuvenite creditorilor cu situație nelămurită se păstrează într-un cont special de depozit (art. 166). Creditorul cu o creanță admisă provizoriu ca urmare a unei contestații la tabel nu încasează, dar suma lui este rezervată.
După lichidarea tuturor bunurilor, lichidatorul depune raportul final. Creditorii pot formula obiecțiuni cu cel puțin 5 zile înainte de ședința de convocare, iar judecătorul-sindic le soluționează prin încheiere (art. 167 alin. (1) și (2)). Creanțele încă afectate de condiție la data înregistrării raportului final nu participă la ultima distribuire (art. 167 alin. (3)). Fondurile nereclamate în 30 de zile de la distribuirea finală se depun în contul fondului de lichidare (art. 168).
Contul unic al procedurii nu poate fi indisponibilizat prin nicio măsură penală, civilă sau administrativă (art. 163 alin. (3)). Un creditor nu poate ocoli ordinea de distribuire printr-o poprire asupra acestui cont.
Strategii pentru fiecare categorie de creditori la distribuirea în faliment
Analiza din perspectiva avocatului advers arată că fiecare categorie are un interes diferit în aceeași distribuire. Pozițiile de mai jos pornesc de la cea mai bună alternativă a fiecărui creditor în lipsa unei contestații (BATNA): în majoritatea cazurilor, aceasta este suma pe care planul o alocă deja.
Creditorul garantat (banca, creditorul ipotecar sau gajist):
- verifică dacă garanția a fost înscrisă și făcută opozabilă înainte de deschidere și dacă rangul ei este cel pretins;
- contestă orice cheltuială generală imputată integral bunului său, cerând aplicarea repartizării pro rata din art. 159 alin. (1) pct. 1;
- cere calculul accesoriilor până la data vânzării, pe temeiul art. 103, și le include expres în cererea de distribuire;
- solicită participarea la distribuirile anterioare vânzării pentru partea chirografară (art. 159 alin. (3));
- în vânzările în bloc, cere defalcarea prețului pe baza evaluării individuale.
Creditorul bugetar:
- dovedește constituirea și opozabilitatea ipotecii sau a sechestrului; altfel, întreaga creanță rămâne în rangul 5;
- urmărește ca deficitul creanței garantate să fie trecut în rangul 5, nu la chirografari;
- pentru impozitele născute după intrarea în faliment, susține plata ca creanță curentă și nu acceptă scăderea lor din prețul bunurilor grevate, contrar RIL nr. 12/2019.
Salariații:
- verifică înscrierea din oficiu și cuantumul tuturor drepturilor salariale;
- depun cererea la Fondul de garantare în termenele Legii nr. 200/2006, în paralel cu procedura;
- urmăresc separarea fondurilor libere de prețul bunurilor grevate, pentru că numai circuitul general le poate acoperi creanța.
Creditorii chirografari (rangurile 8 și 9):
- au cel mai mare interes să conteste cheltuielile din rangul 1 și repartizarea onorariilor, pentru că orice cost în plus le reduce direct cota;
- verifică dacă surplusul din prețul bunurilor grevate a fost efectiv transferat în averea debitorului;
- urmăresc acțiunile care aduc bani noi în circuitul general: acțiunile în anulare și acțiunea în răspundere a persoanelor vinovate de insolvență, analizată în articolul despre răspunderea administratorului după art. 169.
Erori frecvente în planurile de distribuire
| Eroare | Efect | Remediu |
|---|---|---|
| Încasări și cheltuieli prezentate global, fără defalcare pe bunuri | Imposibilitatea verificării circuitelor art. 159 și art. 161 | Contestație în 15 zile pentru încălcarea art. 160 alin. (2) lit. b) |
| Cheltuieli ale bunurilor libere scăzute din prețul bunurilor grevate | Creditorul garantat primește mai puțin | Contestație pe art. 159 alin. (1) pct. 1 |
| Impozite locale scadente după intrarea în faliment plătite înaintea creditorului garantat | Încălcarea RIL nr. 12/2019 | Contestație; invocarea deciziei obligatorii |
| Accesorii după deschidere acordate pe deficitul chirografar | Încălcarea art. 80 și art. 159 alin. (2) | Contestație a creditorilor din același rang |
| Surplus din prețul bunului grevat păstrat de creditorul garantat după acoperirea integrală a creanței | Diminuarea circuitului general | Contestație pe art. 159 alin. (2) |
| Împrumutul asociatului cu peste 10% încadrat în rangul 8 | Diluarea cotei chirografarilor | Contestație la tabel; la distribuire, numai dacă tabelul a fost actualizat |
Întrebări frecvente despre ordinea de distribuire în faliment
Care este ordinea de plată a creanțelor în faliment?
Pentru bunurile libere de sarcini, ordinea este cea din art. 161 din Legea nr. 85/2014: cheltuielile procedurii, finanțările acordate în procedură, creanțele salariale, creanțele născute după deschidere, creanțele bugetare, obligațiile de întreținere, creditele bancare și creanțele furnizorilor, alte creanțe chirografare și, la final, creanțele subordonate. Pentru bunurile ipotecate sau gajate, prețul se distribuie separat, după art. 159: cheltuielile aferente bunului, finanțările garantate acordate în procedură, apoi creditorul garantat.
Salariații se plătesc înaintea băncii în faliment?
Depinde de bunul din care se plătește. Din bunurile libere, salariații (rangul 3) se plătesc înaintea băncii negarantate (rangul 8). Din prețul unui bun ipotecat, banca garantată se plătește înaintea salariaților, pentru că art. 159 nu le acordă salariaților niciun rang. Salariații ajung la acești bani numai dacă rămâne un surplus după plata integrală a băncii.
Unde se află creanțele ANAF în ordinea de distribuire?
Creanțele bugetare negarantate sunt în rangul 5 din art. 161, după cheltuielile procedurii, salariați și creanțele născute după deschidere, dar înaintea băncilor și furnizorilor. Dacă ANAF are o ipotecă sau un sechestru valabil și opozabil pe un bun, se plătește din prețul acelui bun după rangul garanției, iar diferența neacoperită rămâne creanță bugetară în rangul 5.
Ce se întâmplă dacă prețul bunului ipotecat nu acoperă creanța băncii?
Diferența devine creanță chirografară și intră în rangul 8 din art. 161, fără dobânzi sau penalități calculate după deschiderea procedurii. Banca participă la distribuirea fondurilor libere alături de furnizori și locatori, proporțional cu creanța înscrisă, numai după plata integrală a rangurilor 1-7.
Primește creditorul garantat dobânzi după deschiderea procedurii?
Da, dar numai din prețul bunului grevat. Art. 103 îi permite să încaseze surplusul de preț peste suma înscrisă în tabel, până la acoperirea creanței principale și a accesoriilor calculate până la data vânzării. Din circuitul general, deficitul se plătește fără accesorii, potrivit art. 80.
În ce termen se contestă planul de distribuire al lichidatorului?
Termenul este de 15 zile de la publicarea raportului și a planului în Buletinul procedurilor de insolvență. Contestația poate fi formulată de comitetul creditorilor sau de orice creditor, iar o copie se comunică de urgență lichidatorului. Judecătorul-sindic soluționează toate contestațiile printr-o singură sentință, iar lichidatorul plătește între timp sumele necontestate.
Se plătesc impozitele locale din prețul bunului ipotecat înaintea băncii?
Nu, pentru impozitele devenite scadente după intrarea în faliment. Prin Decizia nr. 12/2019, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că aceste impozite nu beneficiază de prioritatea de la art. 159 alin. (1) pct. 1. Ele se plătesc din circuitul general, nu din prețul bunului înaintea creditorului garantat.
Asistență juridică SCA Zandomeni pentru creditori în procedurile de faliment din Timișoara și Timiș
SCA Zandomeni reprezintă bănci, furnizori, autorități și salariați în procedurile de insolvență și faliment aflate pe rolul Tribunalului Timiș și în căile de atac la Curtea de Apel Timișoara. Intervenția pornește de la tabelul de creanțe și continuă până la ultima distribuire, cu verificarea fiecărui raport trimestrial al lichidatorului.
- verificarea încadrării creanței în tabel și a rangului garanției înainte de prima distribuire;
- analiza rapoartelor asupra fondurilor și a planurilor de distribuire, cu recalcularea alocărilor pe bunuri grevate și libere;
- redactarea și susținerea contestațiilor la planul de distribuire în termenul de 15 zile de la publicarea în BPI;
- calculul accesoriilor după deschidere pentru creditorii garantați, pe temeiul art. 103;
- reprezentarea în apel la Curtea de Apel Timișoara și în adunările și comitetele creditorilor.
Pentru o evaluare confidențială a poziției dumneavoastră într-o procedură de faliment, contactați SCA Zandomeni din Timișoara.
Articol redactat de Av. Adrian Zandomeni, avocat coordonator al SCA Zandomeni din Timișoara. Materialul prezintă concluzii interpretative cu caracter general și nu substituie o consultație juridică aplicată situației concrete a unui client. Textul exact al actelor normative invocate trebuie verificat la zi pe surse oficiale (Monitorul Oficial, sintact.ro, lege5.ro).