Pe scurt, pentru administratori de firme aflate în dificultate și pentru creditorii lor: Din 17 iulie 2022, Legea nr. 85/2014 mai cunoaște doar două proceduri de prevenire a insolvenței: acordul de restructurare și concordatul preventiv. Mandatul ad-hoc a fost abrogat prin Legea nr. 216/2022, iar alegerea nu se mai face între trei variante. Acordul se negociază în afara instanței, iar judecătorul-sindic intervine doar la confirmare, în maximum 10 zile, însă nu suspendă executările silite. Concordatul începe cu o încheiere de deschidere care suspendă de drept toate executările pentru 4 luni, cu o durată totală maximă de 12 luni, dar este o procedură publică, menționată în registrul comerțului. Din 18 decembrie 2025, prin Legea nr. 239/2025, debitorul trebuie să dovedească documentat că nu este în insolvență. Criteriul de alegere este gradul de expunere la executare silită.
Alegerea dintre procedurile de prevenire a insolvenței se face astăzi pe un text de lege foarte diferit de cel din 2014. Multe materiale aflate încă în circulație prezintă trei instrumente (mandatul ad-hoc, concordatul preventiv și, mai nou, acordul de restructurare), ca și cum debitorul ar putea alege liber între ele. Nu mai poate. Legea nr. 216/2022, prin care România a transpus Directiva (UE) 2019/1023, a abrogat mandatul ad-hoc, a creat acordul de restructurare și a rescris concordatul preventiv după modelul planului de restructurare european. Legea nr. 239/2025 a înăsprit apoi condițiile de acces la ambele proceduri.
Articolul compară cele două proceduri rămase pe patru criterii (condiții de acces, confidențialitate, efecte asupra executărilor silite și rolul instanței) și explică ce a pierdut practica prin dispariția mandatului ad-hoc. Analiza este făcută din ambele unghiuri: al debitorului care caută protecție și al creditorului, de regulă o bancă sau un furnizor strategic, care trebuie să decidă cum votează.
Proceduri de prevenire a insolvenței după Legea nr. 216/2022: ce a rămas în lege
Titlul I al Legii nr. 85/2014 („Proceduri de prevenire a insolvenței”) are, după modificările din 2022, trei capitole: dispoziții generale (art. 6–9^9), procedura acordului de restructurare (art. 15^1–15^13) și concordatul preventiv (art. 16–37^1). Definițiile de lucru sunt la art. 5 alin. (1): pct. 43^1 pentru procedura acordului de restructurare, pct. 44^1 pentru procedura concordatului preventiv și pct. 26^2 pentru noțiunea de „dificultate”.
Legea nr. 216/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 709 din 14 iulie 2022, iar modificările aduse Legii nr. 85/2014 se aplică de la 17 iulie 2022. Data coincide cu termenul maxim de punere în aplicare a directivei, după prelungirea de un an pe care art. 34 alin. (2) din Directiva (UE) 2019/1023 o permitea statelor cu dificultăți de transpunere (termenul inițial era 17 iulie 2021).
Mandatul ad-hoc: abrogat de la 17 iulie 2022
Mandatul ad-hoc era reglementat de art. 10–15 din forma inițială a Legii nr. 85/2014 și definit la art. 5 pct. 36 ca procedură confidențială, declanșată la cererea debitorului în dificultate financiară, prin care un mandatar desemnat de instanță negocia cu creditorii o înțelegere. Toate aceste texte au fost abrogate: art. 10–15 prin art. I pct. 30 din Legea nr. 216/2022, iar definiția de la pct. 36 prin art. I pct. 16 din aceeași lege. Capitolul II al Titlului I, care purta denumirea „Mandatul ad-hoc”, a fost redenumit „Procedura acordului de restructurare”.
Mecanismul abrogat avea câteva trăsături care explică de ce mai este căutat:
- cererea se depunea la președintele tribunalului, nu la judecătorul-sindic, și se înregistra într-un registru special;
- procedura se desfășura în camera de consiliu și era confidențială pe toată durata ei, confidențialitatea fiind obligatorie pentru toate persoanele și instituțiile implicate (fostul art. 12 alin. (2)–(3));
- mandatarul avea 90 de zile de la desemnare pentru a obține o înțelegere cu unul sau mai mulți creditori (fostul art. 13 alin. (2));
- înțelegerea obținută era un contract obișnuit: îi lega doar pe semnatari, nu suspenda nicio executare și nu era supusă vreunei omologări.
În consecință, cine caută azi „mandat ad-hoc” caută de fapt unul dintre două lucruri: o negociere discretă, asistată de un practician, sau o înțelegere cu câțiva creditori-cheie fără expunere publică. Prima se poate organiza contractual, fără efecte legale speciale. A doua corespunde, în bună măsură, fazei de negociere a acordului de restructurare, care se desfășoară integral în afara instanței.
Ce a adus Legea nr. 239/2025
Legea nr. 239/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1160 din 15 decembrie 2025, a modificat prin art. XXIX mai multe dispoziții ale Titlului I, aplicabile de la 18 decembrie 2025. Pentru alegerea procedurii contează patru modificări:
| Modificare | Text vizat | Efect practic |
|---|---|---|
| Raportul privind starea de dificultate trebuie să conțină și o analiză a situației economice din care să rezulte că debitorul nu este în insolvență, cu indicarea documentelor pe care se bazează | art. 6 alin. (2) lit. e) și alin. (3) | Sarcina probei se mută explicit pe debitor; raportul devine un document probatoriu, nu o formalitate |
| Administratorul restructurării și administratorul concordatar justifică lipsa stării de insolvență și întocmesc lista creanțelor pe baza înscrisurilor | art. 15^1 alin. (3) lit. a) și a^1); art. 19 lit. a)–a^2) | Practicianul își asumă profesional calificarea; crește costul și durata pregătirii dosarului |
| Încheierea de deschidere a concordatului se pronunță în procedură necontencioasă, judecătorul putând respinge cererea; încheierea poate fi atacată cu apel în 7 zile, inclusiv de orice persoană interesată, de la mențiunea în registru | art. 23 alin. (5)–(6) | Creditorii pot ataca deschiderea, deci pot contesta direct suspendarea executărilor |
| În cram-down-ul aprobat de o singură categorie (varianta de rezervă), dacă planul reduce cuantumul sau accesoriile creanțelor pentru cel puțin o categorie, votul favorabil trebuie să vină de la una dintre categoriile reduse | art. 15^7 alin. (1) lit. B. lit. b) pct. (ii); art. 28 alin. (2) lit. B. lit. b) pct. (ii) | Planul nu mai poate fi impus doar cu votul unei categorii plătite integral, peste opoziția tuturor categoriilor reduse |
Tot prin Legea nr. 239/2025, art. 34 alin. (1) a fost completat cu lit. e): procedura concordatului se închide, din oficiu sau la cererea oricărei părți interesate, dacă planul nu a fost depus în termenul de 60 de zile de la art. 24 alin. (1), fără o cerere de prelungire admisă. Procedurile începute anterior rămân, ca regulă, supuse legii vechi, sub rezerva excepțiilor prevăzute de normele tranzitorii ale Legii nr. 239/2025.
Tabel comparativ: condiții, confidențialitate, efecte asupra executărilor, rolul instanței
Tabelul de mai jos este punctul de plecare al oricărei decizii. Am inclus și varianta simplificată a acordului de restructurare pentru debitorii mici (art. 15^13), care funcționează fără instanță, și mandatul ad-hoc, cu titlu istoric, pentru comparație.
| Criteriu | Acord de restructurare (art. 15^1–15^12) | Acord unanim fără instanță (art. 15^13) | Concordat preventiv (art. 16–37^1) | Mandat ad-hoc (abrogat) |
|---|---|---|---|---|
| Cine inițiază | Numai debitorul | Numai debitorul | Debitorul sau un creditor cu creanță certă și lichidă, cu acordul scris al debitorului (art. 23 alin. (3)) | Debitorul |
| Stare cerută | Dificultate, fără insolvență (art. 6) | Dificultate, fără insolvență | Dificultate, fără insolvență | Dificultate financiară |
| Excluderi specifice | Condamnări din ultimii 3 ani (art. 6^2); 12 luni după o descărcare definitivă (art. 6^1) | Aceleași; exclus dacă există finanțare nouă sau concedieri de peste 25% (alin. (7)) | Aceleași, plus concordat eșuat în ultimii 3 ani (art. 16 lit. a)) | – |
| Practician | Administratorul restructurării, contractat de debitor | Un practician, o singură dată, pentru avizare | Administratorul concordatar, contractat de debitor și numit de judecătorul-sindic (art. 23 alin. (5)) | Mandatar ad-hoc desemnat de președintele tribunalului |
| Confidențialitate | Negociere în afara instanței; dosarul apare doar la cererea de confirmare | Fără dosar în instanță; procesul-verbal se depune la UNPIR și se menționează în registrul comerțului | Publică: deschiderea, planul și omologarea se menționează în registrul comerțului | Confidențialitate legală obligatorie |
| Suspendarea executărilor | Nu există pe durata negocierii | Nu există | De drept, 4 luni de la deschidere; maximum 12 luni cu prelungiri (art. 25) | Nu există |
| Protecție față de insolvență | După confirmare, nicio cerere a unui creditor afectat (art. 15^12 alin. (2)) | Regim aplicabil prin trimitere (alin. (8)), în măsura compatibilității | Pe durata suspendării (art. 25 alin. (10)) și după omologare (art. 31) | Nu există |
| Vot | Pe categorii, majoritate absolută din valoare; categoriile sunt opționale sub 500.000 euro cifră de afaceri | Unanimitatea creditorilor afectați, în 90 de zile de la primul vot favorabil | Pe categorii și subcategorii, majoritate absolută din valoare | Fără vot: contract cu semnatarii |
| Termene-cheie | Minimum 20 de zile pentru vot; cerere de confirmare în 3 zile de la procesul-verbal | Avizare în maximum 30 de zile | Plan în 60 de zile; negociere și vot 60 de zile (+30); implementare 48 de luni (+12) | 90 de zile pentru înțelegere |
| Rolul instanței | Confirmare în procedură necontencioasă, în maximum 10 zile, exclusiv pentru motive de legalitate | Niciunul, cu excepția contestației împotriva procesului-verbal | Deschidere, gestiunea suspendării, omologare în 10 zile, control trimestrial | Numai desemnarea mandatarului și constatarea încetării |
| Opozabilitate | Față de toți creditorii afectați, inclusiv disidenți | Față de toți creditorii afectați (toți au votat) | Față de toți creditorii afectați, inclusiv disidenți | Doar față de semnatari |
| Cram-down între categorii | Da (art. 15^7 alin. (1) lit. B.) | Nu este necesar | Da (art. 28 alin. (2) lit. B.) | Nu |
| Cale de atac | Apel în 7 zile la curtea de apel; decizie definitivă (art. 8–9) | Contestație în 10 zile de la comunicare | Apel în 7 zile, inclusiv împotriva încheierii de deschidere | – |
Câteva concluzii se văd direct din tabel. Singura procedură care oprește executările silite este concordatul. Singura care se poate desfășura fără instanță este acordul unanim al debitorului mic. Singura care asigura confidențialitate prin lege (mandatul ad-hoc) nu mai există.
Analiza pe criterii: cum funcționează concret cele două proceduri de prevenire a insolvenței
Condițiile de acces: dificultate, nu insolvență
Ambele proceduri se aplică numai debitorului „aflat în dificultate, dar care nu se află în insolvență” (art. 6 alin. (1)). Dificultatea este definită la art. 5 alin. (1) pct. 26^2 ca starea generată de o împrejurare care afectează temporar activitatea și creează o amenințare reală și gravă la adresa capacității viitoare a debitorului de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri adecvate. Debitorul în dificultate este, prin definiție, capabil să își execute obligațiile pe măsură ce devin scadente.
Distincția are consecințe directe. Un debitor care are deja datorii scadente neplătite, poprire pe conturi și furnizori care au încetat livrările este, cel mai probabil, în insolvență, iar calea corectă este procedura insolvenței cu plan de reorganizare, nu prevenirea. Din decembrie 2025, raportul practicianului trebuie să conțină o analiză documentată din care să rezulte că debitorul nu este în insolvență (art. 6 alin. (2) lit. e)). Un raport care descrie dificultatea, dar nu demonstrează lichiditatea, expune cererea la respingere și practicianul la răspundere profesională.
Raportul are un conținut minim obligatoriu (art. 6 alin. (2)):
| Element | Ce trebuie să demonstreze | Probă uzuală |
|---|---|---|
| Natura stării de dificultate (lit. a)) | Împrejurarea care afectează temporar activitatea și efectele previzionate | Contracte reziliate, pierderea unui client major, creșteri de cost documentate |
| Factori interni și externi (lit. b)) | Cauzalitatea dificultății | Analiză de piață, corespondență comercială, decizii de management |
| Indicatori financiari (lit. c)) | Amenințarea asupra plăților într-un orizont de maximum 24 de luni | Situații financiare, cash-flow previzionat, grad de îndatorare |
| Ireversibilitate naturală (lit. d)) | De ce dificultatea nu dispare fără măsuri de redresare | Proiecții „business as usual” comparate cu scadențarul |
| Lipsa insolvenței (lit. e), din 2025) | Debitorul își plătește datoriile scadente | Balanță, extrase de cont, situația datoriilor scadente pe vechime |
Pe lângă condiția de fond, legea impune trei bariere de acces:
- condamnările din ultimii 3 ani pentru infracțiuni intenționate contra patrimoniului, de corupție, de serviciu, de fals și pentru infracțiunile din legislația societară, fiscală, a spălării banilor, a evaziunii fiscale și a concurenței blochează accesul la oricare dintre proceduri (art. 6^2);
- dacă o procedură de prevenire a avut ca efect o descărcare definitivă de obligații, debitorul nu poate accesa alta timp de 12 luni de la închidere (art. 6^1);
- pentru concordat, debitorul care a mai beneficiat în ultimii 3 ani de un concordat eșuat nu are acces (art. 16 lit. a)), iar după confirmarea unui acord de restructurare debitorul nu mai poate accesa o altă procedură de prevenire până la închiderea acesteia (art. 15^12 alin. (1)).
Diferența de inițiativă contează în negocierile cu o bancă. Acordul de restructurare poate fi propus doar de debitor (art. 15^1 alin. (1)). Concordatul poate fi deschis și la cererea unuia sau mai multor creditori cu creanță certă și lichidă, însă numai cu acordul scris prealabil al debitorului (art. 23 alin. (3)). Soluția preia opțiunea din art. 4 alin. (8) din Directiva (UE) 2019/1023. În practică, un creditor finanțator poate deveni inițiatorul formal al concordatului atunci când debitorul acceptă restructurarea, dar ezită să o declanșeze singur.
Pragul de 500.000 euro cifră de afaceri netă (sau venit brut) în anul anterior are două funcții: scutește debitorul de obligația de a constitui categorii de creanțe, caz în care acordul ori planul trece cu majoritatea absolută din valoarea tuturor creanțelor afectate (art. 15^4 alin. (6)–(7), art. 27 alin. (8)–(9)), și deschide, pentru acord, varianta fără instanță din art. 15^13 atunci când toți creditorii afectați votează favorabil.
Confidențialitatea: ce mai poate fi ținut discret
Directiva nu impune ca procedurile preventive să fie publice. Considerentul (13) precizează că statele membre pot menține sau introduce proceduri care nu îndeplinesc condiția publicității cerută pentru notificarea în anexa A la Regulamentul (UE) 2015/848. Legiuitorul român nu a reglementat însă un regim de confidențialitate pentru procedurile rămase. Gradul de discreție rezultă din structura fiecărei proceduri, nu dintr-o obligație legală de confidențialitate.
Acordul de restructurare este procedura cea mai discretă dintre cele două. Negocierea are loc între debitor, administratorul restructurării și creditorii afectați, fără niciun act depus în instanță. Acordul propus se comunică doar creditorilor ale căror creanțe sunt afectate (art. 15^3 alin. (1)). Dosarul apare pe portalul instanțelor abia la cererea de confirmare, care se judecă în camera de consiliu, fără citarea părților (art. 15^6 alin. (1)). Textele capitolului II nu prevăd mențiunea hotărârii de confirmare în registrul comerțului pentru varianta judiciară. Discreția are totuși limite: hotărârea de confirmare și acordul confirmat se comunică și creditorilor titulari de creanțe neafectate (art. 15^6 alin. (4)–(5)), deci toți partenerii relevanți află de restructurare după confirmare.
Varianta unanimă din art. 15^13 evită complet instanța, dar procesul-verbal al practicianului se depune la Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România, se înregistrează într-un registru special, iar confirmarea acordului se menționează în registrul comerțului (alin. (5)).
Concordatul preventiv este procedură publică prin construcție. Încheierea de deschidere se comunică registrului în care este înmatriculat debitorul, pentru efectuarea mențiunii (art. 23 alin. (5)). Depunerea planului se menționează în același registru (art. 24 alin. (9)), la fel ca planul omologat (art. 28 alin. (6)). Din 2025, termenul de apel pentru „orice altă persoană interesată” curge chiar de la mențiunea deschiderii în registru (art. 23 alin. (6)). Publicitatea are deci și o funcție procesuală.
Consecința practică este simplă: dacă dezvăluirea dificultății către piață (clienți, furnizori neafectați, autorități contractante, concurenți) poate agrava situația, acordul de restructurare este instrumentul potrivit, cu condiția ca debitorul să poată negocia fără protecție față de executări. Confidențialitatea negocierii se întărește contractual, prin acorduri de confidențialitate semnate cu creditorii consultați înainte de comunicarea formală a acordului.
Efectele asupra executărilor silite
Aici se află diferența decisivă dintre procedurile de prevenire a insolvenței.
Concordatul preventiv produce, de la data deschiderii, suspendarea de drept a tuturor executărilor silite îndreptate împotriva debitorului, indiferent de natura creanței, pentru 4 luni. Executările care nu au început nu mai pot începe (art. 25 alin. (1)). Regimul suspendării are următoarele elemente:
| Regulă | Temei | Observație |
|---|---|---|
| Suspendare de drept 4 luni, inclusiv pentru creanțe bugetare și garantate | art. 25 alin. (1) | Cursul prescripției dreptului de a cere executarea este suspendat |
| În primele 4 luni suspendarea nu poate fi ridicată | art. 25 alin. (2) | Corespunde perioadei minime permise de art. 6 alin. (9) din directivă |
| Creanțele salariale nu sunt suspendate de drept | art. 25 alin. (3) | Judecătorul-sindic le poate suspenda la cererea debitorului, dacă acesta dovedește capacitatea de plată |
| Prelungire sau nouă suspendare, total maximum 12 luni de la deschidere | art. 25 alin. (5) | „Motive temeinice”: progrese în negocieri, lipsa unei atingeri neechitabile aduse creditorilor |
| Ridicarea suspendării prelungite | art. 25 alin. (9) | La cererea creditorilor, dacă planul nu are majoritatea necesară sau dacă suspendarea îi prejudiciază neechitabil |
| Pe durata suspendării nu se poate deschide procedura insolvenței | art. 25 alin. (10) | Corespunde art. 7 alin. (2) din directivă |
| Curgerea dobânzilor și penalităților aferente creanțelor afectate este suspendată până la omologare | art. 25 alin. (11) | Ulterior se aplică regimul din plan |
| Contractele esențiale nu pot fi refuzate, reziliate, executate anticipat sau modificate în detrimentul debitorului pentru datorii anterioare | art. 25^2 alin. (1) | Cu condiția ca debitorul să își plătească obligațiile scadente în cursul suspendării |
| Suspendarea nu se aplică acordurilor de compensare bilaterală (netting) | art. 25^1 | Excepții pentru contractele de furnizare necesare activității |
După omologare, executările individuale pentru creanțele afectate se suspendă de drept, împreună cu prescripția (art. 29 alin. (1)). Creditorul neafectat trebuie să notifice debitorul înainte de a porni executarea, iar debitorul poate negocia timp de 30 de zile aderarea acestuia la plan (art. 30 alin. (1)). Pentru creanțele bugetare neafectate se aplică procedura de mediere din art. 230^1 din Codul de procedură fiscală (art. 30 alin. (2)). Până la încetarea procedurii, niciun creditor afectat nu poate cere deschiderea insolvenței (art. 31).
Acordul de restructurare nu conține nicio dispoziție de suspendare a executărilor pe durata negocierii. Directiva permitea statelor să limiteze suspendarea la anumite proceduri, iar legiuitorul român a rezervat-o concordatului. Un creditor care nu este de acord cu propunerea poate, așadar, să continue sau să înceapă executarea până la confirmare. După confirmare, drepturile creditorilor afectați sunt modificate potrivit acordului de la data pronunțării hotărârii (art. 15^8 alin. (1)), iar acordul devine opozabil și celor care au votat împotrivă (art. 15^8 alin. (2)). Executarea creanței inițiale, în forma nemodificată, își pierde astfel baza. În plus, creditorul afectat nu mai poate cere deschiderea insolvenței până la închiderea procedurii (art. 15^12 alin. (2)). Creditorii neafectați nu sunt atinși în niciun fel.
Câteva protecții sunt comune ambelor proceduri și se aplică de la simpla propunere a acordului sau de la cererea de deschidere a concordatului:
- decăderile, limitările sau interdicțiile legale legate de ajungerea debitorului în stare de dificultate nu se aplică, iar clauzele contractuale cu același efect sunt considerate nescrise. Propunerea unui acord ori deschiderea concordatului nu modifică de drept clasificarea expunerilor și calculul provizioanelor la bănci, cadrul prudențial rămânând aplicabil (art. 6^3);
- clauzele care permit rezilierea, suspendarea sau refuzul executării unui contract pentru că debitorul este în dificultate ori într-o procedură de prevenire sunt considerate nescrise, cu excepția contractelor financiare calificate și a operațiunilor de compensare bilaterală (art. 9^5);
- contractele în derulare se execută potrivit clauzelor lor (art. 9^4);
- creanțele bugetare aflate într-o înlesnire la plată în derulare se achită conform documentelor de înlesnire și sunt considerate neafectate (art. 9^6 alin. (1)).
Debitorul expus unei executări iminente (o poprire pe contul principal, o executare imobiliară cu termen de vânzare stabilit sau o executare fiscală) nu are, practic, opțiunea acordului de restructurare. Acordul presupune un creditor majoritar dispus să aștepte voluntar.
Rolul instanței: confirmare, omologare și cram-down
Competența aparține tribunalului de la sediul social sau profesional al debitorului, prin judecătorul-sindic (art. 8 alin. (1)–(2)). Pentru o societate cu sediul în Timișoara sau în județ, instanța competentă este Tribunalul Timiș, iar apelul se judecă de Curtea de Apel Timișoara. Hotărârile judecătorului-sindic sunt executorii și pot fi atacate numai cu apel, în 7 zile de la comunicare (art. 8 alin. (3)–(4)). Decizia curții de apel este definitivă (art. 9 alin. (1)).
În acordul de restructurare, instanța intervine o singură dată. Debitorul depune cererea de confirmare în maximum 3 zile de la procesul-verbal de constatare a votului, cu documentele prevăzute la art. 15^5. Judecătorul-sindic poate cere documentele lipsă în 48 de ore și pronunță soluția în maximum 10 zile de la înregistrare, fără citarea părților (art. 15^6 alin. (1)–(2)). Cererea poate fi respinsă exclusiv pentru motive de legalitate (art. 15^6 alin. (3)).
În concordat, instanța este prezentă pe tot parcursul procedurii: deschide procedura, numește administratorul concordatar, decide asupra prelungirii și ridicării suspendării, verifică legalitatea categoriilor, omologhează planul în 10 zile, judecă contestațiile și analizează trimestrial stadiul procedurii, putând stabili obligații suplimentare pentru debitor (art. 17).
Expresia „exclusiv pentru motive de legalitate” trebuie citită împreună cu condițiile de confirmare și omologare, care sunt în parte economice. Judecătorul verifică, cumulativ (art. 15^7 alin. (1) lit. A.; art. 28 alin. (2) lit. A.):
- aprobarea de către fiecare categorie cu majoritate absolută din valoarea creanțelor;
- tratamentul egal și proporțional al creditorilor din aceeași categorie;
- comunicarea legală către toate părțile afectate;
- tratamentul corect și echitabil al creditorilor care nu au votat sau nu au participat la vot;
- justificarea finanțării noi și absența unui prejudiciu neechitabil pentru creditori;
- perspectivele rezonabile de prevenire a insolvenței și de asigurare a viabilității;
- respectarea condițiilor de vot și a regulilor de constituire a categoriilor;
- faptul că creanțele lăsate în afara acordului nu sunt afectate direct și că excluderea lor este întemeiată.
Condiția de la pct. 6 este, formal, o condiție de legalitate. Verificarea ei presupune însă o evaluare a planului de afaceri. Practicienii au semnalat, la conferința „Codul Insolvenței 2026” organizată de Ziarul BURSA în martie 2026, că instanțele au început să respingă planuri de concordat chiar și atunci când creditorii le-au votat. Datele prezentate acolo de un furnizor de analize de insolvență indică o scădere a ratei de omologare de la circa 70% în 2023–2024 la circa 30% în 2025. Un plan care trece votul, dar nu are o expunere de motive credibilă, cash-flow-uri susținute și un raport de evaluare actual, nu va trece de judecătorul-sindic.
Tratamentul corect și echitabil are un conținut precis (art. 15^7 alin. (2); art. 28 alin. (4)): niciun creditor nu primește mai mult decât creanța sa; creditorul afectat care nu votează nu primește mai puțin decât ar obține în scenariul următoarei alternative optime, care poate fi chiar falimentul, potrivit simulării din acord sau plan; un tratament mai puțin favorabil în aceeași categorie este permis doar cu acordul expres al creditorului vizat. Simularea se face pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat cu cel mult 6 luni înainte (art. 15^2 alin. (1) lit. k); art. 24 alin. (1) lit. k)).
Cram-down-ul între categorii permite confirmarea sau omologarea chiar dacă nu toate categoriile au votat favorabil (art. 15^7 alin. (1) lit. B.; art. 28 alin. (2) lit. B.). Condițiile cumulative sunt:
- sunt îndeplinite toate celelalte condiții de la lit. A., mai puțin votul tuturor categoriilor;
- acordul sau planul a fost aprobat fie de o majoritate a categoriilor, dintre care una trebuie să fie categoria creanțelor cu cauze de preferință sau orice altă categorie decât cea a creanțelor chirografare („celelalte creanțe”), fie, în lipsă, de cel puțin o categorie cu drept de vot care ar primi ceva în faliment; din 2025, dacă prin plan s-a prevăzut reducerea cuantumului sau a accesoriilor pentru cel puțin o categorie, votul favorabil trebuie să vină de la cel puțin una dintre categoriile reduse;
- categoriile disidente sunt tratate mai favorabil decât orice categorie de rang inferior, potrivit ierarhiei de la art. 15^4 alin. (3), respectiv art. 27 alin. (4);
- acordul sau planul a fost votat de cel puțin 30% din totalul creanțelor afectate: o condiție suplimentară față de directivă.
Categoriile obligatorii sunt aceleași în ambele proceduri: creanțe cu drepturi de preferință, creanțe salariale, creanțele creditorilor indispensabili (dacă este cazul), creanțe bugetare și celelalte creanțe (art. 15^4 alin. (3); art. 27 alin. (4)). În concordat se pot constitui și subcategorii de creditori cu interese specifice comune, cu tratament diferențiat (art. 27 alin. (5)). Creditorii aflați în relație de control cu debitorul votează numai dacă planul le acordă mai puțin decât ar primi în faliment (art. 27 alin. (10)).
După confirmare sau omologare, calea de atac a creditorului nemulțumit este dublă. Apelul împotriva hotărârii permite curții, prin derogare de la art. 480 din Codul de procedură civilă, să respingă apelul, să infirme acordul ori planul (dacă o creanță contestată a fost determinantă pentru rezultatul votului) sau să dispună modificarea tratamentului creanței apelantului, eventual cu despăgubiri (art. 9 alin. (2)–(3)). Contestația ulterioară rămânerii definitive, pentru fals, dol, eroare esențială sau titluri hotărâtoare necunoscute care au determinat înscrierea unei creanțe, se formulează în 7 zile de la cunoaștere și nu suspendă derularea acordului sau a planului (art. 15^10; art. 29^1).
Transpunerea Directivei (UE) 2019/1023 în procedurile de prevenire a insolvenței
Directiva (UE) 2019/1023 privind cadrele de restructurare preventivă impune statelor membre un standard minim, nu un model unic. Art. 4 alin. (5) permite ca acest cadru să fie format din una sau mai multe proceduri, unele chiar extrajudiciare, iar art. 4 alin. (6) permite limitarea implicării autorităților judiciare la cazurile în care aceasta este necesară și proporțională. România a ales două proceduri cu grad diferit de implicare a instanței. Tabelul arată corespondența dintre normele europene și cele naționale și locurile în care legea română diferă de directivă.
| Directiva (UE) 2019/1023 | Legea nr. 85/2014 | Opțiunea României |
|---|---|---|
| Art. 3: instrumente de avertizare timpurie | Art. 5^1–5^6 | Alertă automată ANAF pentru obligațiile restante, informare și linie de asistență la ministerul de resort |
| Art. 4 alin. (1) și (3): acces la cadrul preventiv în caz de probabilitate de insolvență; test de viabilitate opțional | Art. 6; art. 5 alin. (1) pct. 26^2 | Test de viabilitate prin raportul practicianului; din 2025, și probă documentată a lipsei insolvenței |
| Art. 4 alin. (4): limitarea numărului de accesări | Art. 6^1; art. 16 lit. a); art. 15^12 alin. (1) | 12 luni după o descărcare definitivă; 3 ani după un concordat eșuat |
| Art. 4 alin. (8): procedura la cererea creditorilor, cu acordul debitorului | Art. 23 alin. (3) | Preluat numai pentru concordat |
| Art. 5 alin. (1): debitorul își păstrează controlul | Art. 6^4 alin. (2) | Dreptul de administrare se păstrează în condițiile dreptului comun |
| Art. 5 alin. (3): practician obligatoriu în anumite cazuri (inclusiv cram-down) | Art. 7 alin. (1); art. 15^1 alin. (2); art. 23 | Practician obligatoriu în toate procedurile |
| Art. 6: suspendare de maximum 4 luni inițial, 12 luni total | Art. 25 | Suspendare numai în concordat, de drept de la deschidere |
| Art. 6 alin. (5): creanțele lucrătorilor | Art. 25 alin. (3) | Excluse de la suspendarea de drept; suspendabile de judecător cu garanția plății |
| Art. 7 alin. (2): fără insolvență la cererea creditorilor pe durata suspendării | Art. 25 alin. (10) | Preluat |
| Art. 7 alin. (4)–(5): contracte esențiale și clauze ipso facto | Art. 25^2; art. 9^5 | Preluat, cu excepția contractelor financiare calificate |
| Art. 9 alin. (4): clase, cel puțin garantați/negarantați; scutire pentru IMM-uri | Art. 15^4 alin. (3) și (6); art. 27 alin. (4) și (8) | Cinci categorii obligatorii; scutire sub 500.000 euro cifră de afaceri |
| Art. 9 alin. (6): majoritate de cel mult 75% din valoare | Art. 15^4 alin. (5); art. 27 alin. (7) | Majoritate absolută din valoare, fără cerință de număr |
| Art. 9 alin. (7): votul formal poate fi înlocuit de un acord cu majoritatea necesară | Art. 26 alin. (4); art. 15^13 | Votul se consemnează în înscris; variantă unanimă fără instanță |
| Art. 10 alin. (1): confirmare obligatorie pentru planuri cu disidenți, finanțare nouă sau pierderea a peste 25% din forța de muncă | Art. 15^6–15^7; art. 15^13 alin. (7) | Varianta fără instanță este exclusă tocmai în aceste ipoteze |
| Art. 10 alin. (2) lit. d): criteriul respectării intereselor creditorilor, verificat la contestare | Art. 15^7 alin. (2); art. 28 alin. (4) | Verificat de judecător ca condiție a confirmării, comparativ cu următoarea alternativă optimă |
| Art. 10 alin. (3): refuz pentru lipsa perspectivelor rezonabile | Art. 15^7 alin. (1) lit. A. lit. f); art. 28 alin. (2) lit. A. lit. f) | Preluat |
| Art. 11: cram-down între clase, cu regula priorității relative | Art. 15^7 alin. (1) lit. B.; art. 28 alin. (2) lit. B. | Preluat, plus pragul național de 30% din creanțele afectate și, din 2025, condiția votului unei categorii reduse |
| Art. 16: căi de atac | Art. 8 alin. (4); art. 9 | Apel în 7 zile; curtea poate modifica tratamentul creanței și acorda despăgubiri |
| Art. 17–18: protecția finanțărilor noi și intermediare și a tranzacțiilor legate de restructurare | Art. 9^1; art. 9^2; art. 5 alin. (1) pct. 28^1–28^2 | Nu pot fi desființate în insolvența ulterioară decât pentru fraudă; privilegiu asupra bunurilor libere de sarcini |
Trei opțiuni ale legiuitorului român merită reținute în alegerea procedurii.
Prima este concentrarea suspendării în concordat. Directiva permitea o suspendare „limitată”, aplicabilă doar unor creditori informați (art. 6 alin. (3)). Legea română nu a folosit această posibilitate pentru acordul de restructurare. Debitorul are de ales între protecție totală, dar publică, și discreție fără protecție.
A doua este pragul de vot. Majoritatea absolută din valoare, fără cerința numărului de creditori, este nivelul cel mai favorabil debitorului permis de directivă. În structurile cu un creditor bancar dominant, votul băncii decide practic categoria creanțelor garantate.
A treia este pragul suplimentar de 30% pentru cram-down și condiția introdusă în 2025. Ambele limitează impunerea unui plan cu sprijinul unei minorități de creditori. Un plan susținut doar de creditori apropiați debitorului sau de o categorie mică, plătită integral, nu mai trece.
Mai există o consecință importantă pentru ambele părți: perioada de implementare a acordului confirmat și perioada ulterioară deschiderii concordatului se adaugă perioadei suspecte (art. 9^3). Dacă restructurarea eșuează și urmează insolvența, actele încheiate în această perioadă pot fi verificate în acțiunile în anulare. Protecția de la art. 9^1–9^2 acoperă doar finanțările și operațiunile încheiate potrivit acordului sau planului, respectiv pe cele rezonabile și imediat necesare activității.
Ce procedură de prevenire a insolvenței alegi: matrice de decizie
Alegerea nu este o chestiune de preferință, ci de expunere. Întrebările de mai jos, puse în această ordine, duc la răspuns în majoritatea dosarelor.
| Întrebare | Dacă răspunsul este „da” | Dacă răspunsul este „nu” |
|---|---|---|
| 1. Debitorul are datorii scadente neplătite pe care nu le poate acoperi? | Nu este eligibil pentru prevenire; se analizează insolvența cu plan de reorganizare | Treceți la întrebarea 2 |
| 2. Există o executare silită în curs sau iminentă care poate opri activitatea? | Concordat preventiv: singura procedură cu suspendare de drept | Treceți la întrebarea 3 |
| 3. Cifra de afaceri este sub 500.000 euro și toți creditorii afectați acceptă propunerea, fără finanțare nouă și fără concedieri de peste 25%? | Acord unanim fără instanță (art. 15^13) | Treceți la întrebarea 4 |
| 4. Creditorii afectați sunt puțini, identificabili și dispuși să negocieze fără presiunea suspendării? | Acord de restructurare cu confirmare judiciară | Concordat preventiv |
| 5. Publicitatea în registrul comerțului afectează contracte, licitații sau relația cu clienții? | Argument suplimentar pentru acord, dacă întrebarea 2 are răspuns negativ | Concordatul nu are dezavantaj de imagine relevant |
| 6. Activitatea are nevoie de finanțare imediată pe durata negocierii? | Concordat: finanțarea intermediară este legată de perioada suspendării (art. 5 pct. 28^1; art. 25^2 alin. (2)) | Acordul poate include doar finanțare nouă, pentru implementare |
Analiza BATNA pentru debitor
Pentru debitor, cea mai bună alternativă la un acord negociat este, de regulă, concordatul. Cea mai bună alternativă la concordat este insolvența cu plan de reorganizare. Ordinea contează: un acord de restructurare eșuat în faza de negociere nu blochează accesul la concordat, deoarece interdicția de la art. 15^12 alin. (1) operează numai după confirmarea acordului și până la închiderea procedurii. Interdicția de 3 ani de la art. 16 lit. a) privește doar concordatul eșuat. Un concordat eșuat închide, în schimb, ambele căi preventive pentru o perioadă lungă și lasă ca opțiune doar insolvența.
Strategia rațională pentru un debitor fără executări în curs este, prin urmare, încercarea acordului de restructurare cu creditorii-cheie, cu un plan de rezervă de concordat pregătit în paralel: același raport de evaluare, aceeași listă de creanțe, aceleași proiecții. Costul pregătirii duble este mic, deoarece conținutul acordului (art. 15^2) și cel al planului (art. 24 alin. (1)) sunt aproape identice. Avantajul este că debitorul negociază sub o amenințare credibilă: dacă un creditor blochează acordul și pornește executarea, debitorul poate deschide concordatul și opri executarea.
Două limite reduc această strategie. Concordatul eșuat lasă creditorilor accesoriile calculate retroactiv și creanțele reduse renasc (art. 34 alin. (2)). Iar pe durata negocierii acordului, debitorul rămâne expus inclusiv unei cereri de insolvență formulate de un creditor, dacă între timp devine insolvent.
Analiza BATNA pentru creditor
Pentru creditorul afectat (o bancă finanțatoare, un leasing, un furnizor strategic) votul se reduce la o comparație între valoarea actualizată a plăților din acord sau plan și valoarea actualizată a recuperării în scenariul următoarei alternative optime:
Vplan = Σt=1…n Pt / (1 + r)t
Valt = (Rlich − Cproc) / (1 + r)T
- Pt: plata programată în perioada t, conform programului de plată din acord sau plan (art. 15^2 alin. (1) lit. m); art. 24 alin. (1) lit. m));
- n: durata planului; în concordat, maximum 48 de luni, prelungibile cu 12, cu cel puțin 10% din creanțele afectate plătite în primul an (art. 24 alin. (7));
- r: rata de actualizare a creditorului, care include costul de finanțare și riscul de neexecutare a planului;
- Rlich: suma pe care creditorul ar încasa-o din valorificarea activelor, potrivit raportului de evaluare anexat;
- Cproc: costurile procedurii de faliment imputabile creditorului;
- T: durata estimată a falimentului până la distribuire.
Dacă Vplan ≥ Valt, votul favorabil este rațional. Dacă Vplan < Valt și creditorul nu votează, el are dreptul la cel puțin Valt prin regula tratamentului corect și echitabil. Simularea debitorului poate fi contestată în apel, pe motivul încălcării tratamentului corect și echitabil „inclusiv prin raportare la valorile determinate în raportul de evaluare” (art. 9 alin. (2) lit. b)).
Pentru o bancă creditoare, verificările concrete înaintea votului sunt:
- data raportului de evaluare: cel mult 6 luni înainte de deschidere ori de întocmirea acordului; un raport mai vechi este motiv de nelegalitate;
- încadrarea în categorii: creanța garantată trebuie să figureze în categoria creanțelor cu drepturi de preferință, iar orice încadrare greșită este motiv de apel (art. 9 alin. (2) lit. a));
- creanțele declarate neafectate: motivele excluderii trebuie să fie întemeiate (art. 15^7 alin. (1) lit. A. lit. h)); excluderea artificială a unor creditori favorabili sau ostili poate deforma votul;
- creditorii afiliați: în concordat, votul lor este limitat (art. 27 alin. (10));
- ridicarea suspendării: dacă planul nu are majoritatea, creditorii pot cere ridicarea suspendării prelungite (art. 25 alin. (9) lit. a));
- regimul prudențial: intrarea debitorului într-o procedură preventivă nu reclasifică automat expunerea (art. 6^3); clasificarea se face potrivit regulilor prudențiale aplicabile.
Creditorul neafectat are o poziție diferită: acordul confirmat nu produce niciun efect față de el (art. 15^8 alin. (2)). În concordat, după omologare, trebuie doar să notifice debitorul și să participe la o negociere de 30 de zile înainte de executare (art. 30 alin. (1)).
Întrebări frecvente despre procedurile de prevenire a insolvenței
Mai pot cere numirea unui mandatar ad-hoc în 2026?
Nu. Mandatul ad-hoc a fost abrogat prin art. I pct. 30 din Legea nr. 216/2022, cu aplicare de la 17 iulie 2022, împreună cu definiția de la art. 5 pct. 36 din Legea nr. 85/2014. O negociere discretă cu creditorii, asistată de un practician în insolvență, se poate organiza contractual, dar fără efectele legale ale unei proceduri. Echivalentul legal cel mai apropiat este faza de negociere a acordului de restructurare, care se desfășoară în afara instanței.
Acordul de restructurare suspendă executarea silită pornită de bancă?
Nu. Legea nr. 85/2014 nu prevede suspendarea executărilor pe durata negocierii acordului de restructurare. După confirmare, drepturile creditorilor afectați se modifică potrivit acordului, iar aceștia nu mai pot cere deschiderea insolvenței până la închiderea procedurii (art. 15^8 și art. 15^12). Dacă executarea este în curs și amenință activitatea, singura procedură preventivă care o oprește de drept este concordatul preventiv (art. 25).
Cât durează suspendarea executărilor în concordatul preventiv?
Suspendarea operează de drept 4 luni de la deschiderea procedurii și nu poate fi ridicată în această perioadă. Judecătorul-sindic o poate prelungi sau poate acorda o nouă suspendare pentru motive temeinice, dar durata totală nu poate depăși 12 luni de la deschidere (art. 25 alin. (1), (2) și (5)). Creanțele salariale nu sunt suspendate de drept. După omologare se suspendă executările individuale pentru creanțele afectate de plan (art. 29).
Este confidențial acordul de restructurare?
Parțial. Negocierea se desfășoară în afara instanței, iar acordul se comunică doar creditorilor afectați. Instanța este sesizată abia cu cererea de confirmare, judecată în camera de consiliu, fără citarea părților. Hotărârea de confirmare se comunică însă și creditorilor neafectați. În varianta unanimă fără instanță, confirmarea se menționează în registrul comerțului. Legea nu instituie o obligație de confidențialitate, așa că discreția se asigură prin acorduri de confidențialitate.
Pot intra în concordat preventiv dacă am deja datorii la ANAF neplătite?
Depinde dacă datoriile scadente pot fi plătite. Procedurile de prevenire sunt rezervate debitorului în dificultate care nu este în insolvență, iar din 18 decembrie 2025 raportul practicianului trebuie să demonstreze documentat lipsa insolvenței (art. 6 alin. (2) lit. e)). Creanțele bugetare aflate într-o eșalonare în derulare sunt tratate ca neafectate și se plătesc conform eșalonării (art. 9^6). Datoriile scadente neacoperite orientează, de regulă, spre insolvență cu plan de reorganizare.
Poate instanța să respingă un plan votat de creditori?
Da. Judecătorul-sindic poate respinge cererea de confirmare sau de omologare doar pentru motive de legalitate. Printre condițiile de legalitate se află însă perspectivele rezonabile de prevenire a insolvenței, tratamentul corect și echitabil al creditorilor disidenți și corectitudinea categoriilor (art. 15^7; art. 28). Un plan votat, dar nesusținut de proiecții credibile și de un raport de evaluare actual, poate fi respins.
Ce instanță judecă concordatul unei firme din Timișoara?
Tribunalul în a cărui circumscripție se află sediul social sau profesional al debitorului, prin judecătorul-sindic (art. 8 alin. (1)–(2)). Pentru o societate cu sediul în Timișoara sau în județul Timiș, competent este Tribunalul Timiș. Hotărârile judecătorului-sindic se atacă numai cu apel, în 7 zile de la comunicare, la Curtea de Apel Timișoara, iar decizia acesteia este definitivă (art. 8 alin. (4); art. 9 alin. (1)).
Asistență juridică SCA Zandomeni pentru restructurarea firmelor din Timișoara și Timiș
SCA Zandomeni, societate civilă de avocați înființată în anul 2000 în Timișoara, asistă atât debitori care caută o soluție de restructurare înainte de insolvență, cât și creditori instituționali (bănci, societăți de leasing, furnizori) care trebuie să voteze sau să atace un acord ori un plan de restructurare în fața Tribunalului Timiș și a Curții de Apel Timișoara.
- Analiza eligibilității: starea de dificultate, proba lipsei insolvenței și barierele de acces de la art. 6^1, 6^2 și 16
- Alegerea procedurii (acord de restructurare, acord unanim fără instanță sau concordat preventiv) pe baza expunerii la executări silite
- Construcția categoriilor de creanțe, a simulării tratamentului corect și echitabil și a dosarului de confirmare sau omologare
- Cereri de prelungire sau de ridicare a suspendării executărilor silite în concordat
- Reprezentarea creditorilor: analiza votului, apel împotriva hotărârii de confirmare sau omologare, contestații privind lista creanțelor
Pentru o evaluare confidențială a situației firmei sau a poziției de creditor, contactați SCA Zandomeni din Timișoara.
Articol redactat de Av. Adrian Zandomeni, avocat coordonator al SCA Zandomeni din Timișoara. Materialul prezintă concluzii interpretative cu caracter general și nu substituie o consultație juridică aplicată situației concrete a unui client. Textul exact al actelor normative invocate trebuie verificat la zi pe surse oficiale (Monitorul Oficial, sintact.ro, lege5.ro) înainte de utilizarea într-un act procedural.